Giulia Centurelli
Giulia Centurelli | |
Date personale | |
---|---|
Născută | [1] Ascoli Piceno, Marchia Anconitana, Statele Papale[2][1] |
Decedată | (39 de ani)[1] Roma, Regatul Italiei[2][1] |
Cetățenie | Regatul Italiei (–) |
Ocupație | pictoriță poet învățătoare |
Modifică date / text |
Giulia Centurelli (n. , Ascoli Piceno, Marchia Anconitana, Statele Papale – d. , Roma, Regatul Italiei) a fost o pictoriță și poetă italiană.
Viață
[modificare | modificare sursă]Giulia Centurelli s-a născut la 31 octombrie 1832 la Ascoli Piceno.[3] A studiat la Institutul de Arte Frumoase din capitala Piceno.[4] La o vârstă fragedă, Centurelli s-a alăturat asociației secrete mazziniene Dante Apostolatul și a dezvoltat o lungă corespondență cu fondatorul acesteia, Nicola Gaetani Tamburini.[5] În 1857, poliția papală a descoperit activitatea asociației și l-a arestat pe Tamburini și pe alți membri ai acesteia.[5] Centurelli a fost, de asemenea, dusă la închisoare, dar din cauza vârstei foarte fragede a fost eliberată curând din închisoare și încredințată surorilor Spitalului Civil din Ascoli Piceno.[6] Un an mai târziu, Centurelli a fost eliberată, iar la 19 septembrie 1860 a scris versurile „Ziua Recunoștinței în ziua salvării”.[3] În noiembrie 1860, Centurelli a strâns în mod activ semnături pentru aderarea la Regatul Sardiniei în timpul plebiscitului.[7]
În 1861, Centurelli a participat la o expoziție la Florența cu o copie a Bunei Vestiri, preluată din originalul lui Guido Reni.[3] Centurelli a predat desen la Scuola Normale din Ascole.[4] În 1870, s-a mutat la Roma, unde a început să lucreze la Liceul pentru Fete.[5]
Lucrări
[modificare | modificare sursă]Multe dintre desenele și miniaturile lui Centurelli au fost împrăștiate, totuși lucrări precum „Amorino”, „Sfânta familie” (o copie a Madonna della Cesta de Pieter Paul Rubens, 1615), „Autoportret” și „Portretul lui Italo Selva” pot fi găsite în Pinacoteca di Ascoli.[3] Operele poetice ale lui Centurelli au fost publicate în ziare precum „La Vita Nuova” din Roma și „il Giornale” din Ascoli.[4] De asemenea a tradus cântecele poetului maghiar Sandor Petofi publicate la Roma în 1871.[5] La 22 ianuarie 1872, Centurelli a fost numit membru efectiv al Asociației Artistice Internaționale.[6]
Giulia Centurelli a murit de variolă la 24 ianuarie 1872.[4]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d Dizionario Biografico dell'Educazione 1800-2000, accesat în Dizionario Biografico dell'Educazione 1800-2000&rft_id=http://dbe.editricebibliografica.it/dbe/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Giulia Centurelli" class="Z3988">
- ^ a b OPAC SBN, accesat în OPAC SBN&rft_id=https://opac.sbn.it&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Giulia Centurelli" class="Z3988">
- ^ a b c d „Il coraggio di Giulia Centurelli: finì segregata per l'unità d'Italia”. www.corriereadriatico.it (în italiană). Accesat în .
- ^ a b c d „Giulia Centurelli - Habitual Tourist”. www.habitualtourist.com. Accesat în .
- ^ a b c d „Accadde…oggi: nel 1832 nasce Giulia Centurelli”. daniela e dintorni (în italiană). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Giulia Centurelli”. web.infinito.it. Accesat în .
- ^ „Centurelli Giulia”. dbe.editricebibliografica.it. Accesat în .