Sari la conținut

Gina Patrichi

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gina Patrichi
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedată (58 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gina Patrichi (născută Eugenia Margareta Elena Patrichi[2]; n. , București, România – d. , București, România) a fost o actriță de film, radio, teatru, televiziune și voce din România.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Eugenia Margareta Elena Patrichi s-a născut în București, pe strada Cazărmii nr. 56, fiind al doilea copil al lui Grigore Patrichi, șef de laborator la Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic și Elenei Patrichi. A urmat Școala „Ion Creangă”, apoi Liceul de fete „Domnița Ileana”.

Studii

[modificare | modificare sursă]

A urmat cursurile Institutului de Teatru „I.L. Caragiale” din București, la clasa Aurei Buzescu, timp de trei ani, începând din 1952, fiind admisă cu toate că nu își încheiase încă studiile liceale, dar și exmatriculată înainte de absolvire, din motive disciplinare.

Viața artistică

[modificare | modificare sursă]

În ciuda exmatriculării din Institutul de Teatru, a fost angajată la nou înființatul teatru din Galați, unde a debutat în spectacolul Nota zero la purtare de Octavian Sava și Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu, în 21 octombrie 1956. Experiența dureroasă a alungării din școală s-a dovedit în timp benefică, determinând o schimbare de atitudine ce o prefigura pe artista perfecționistă de mai târziu și contribuind, așadar, la formarea conștiinței unei adevărate profesioniste. Gina Patrichi a jucat la Teatrul Dramatic din Galați până în anul 1964, când a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din București, condus de regizorul, actorul și scenograful Liviu Ciulei. Aici și-a făcut debutul în 29 ianuarie 1964, în piesa Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian, sub îndrumarea aceluiași Valeriu Moisescu.

Marile roluri le-a creat în principal pe scena Teatrului Bulandra (cu o excepție notabilă: rolul reginei în spectacolul Antoniu și Cleopatra de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuțiu, montat la Teatrul Național din Cluj, 1988), pe care a slujit-o până aproape de sfârșit - ultima stagiune: 1992-1993; ultima premieră: Teatrul comic de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete (22 noiembrie 1992).

A lucrat cu mari regizori, precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban și Cătălina Buzoianu, și a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau coregrafa Miriam Răducanu. Numele său este legat de montări celebre: Clipe de viață, D-ale carnavalului, Elisabeta I, Victimele datoriei, Puricele în ureche, Azilul de noapte, Hedda Gabler, Interviu, Amintiri, Dimineață pierdută, Hamlet etc. În film, actrița și-a făcut debutul, remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, în lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei după cunoscutul roman Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu (1964). A creat de asemenea nenumărate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucând în peste 150 de piese transmise pe calea undelor hertziene.

Viață privată

[modificare | modificare sursă]

Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste (1928 - 2011), din 1959 până la decesul prematur al actriței (la doar 58 de ani[3]).[4] În 1966 s-a născut fiica celor doi, Oana.[5]

Ca omagiu

[modificare | modificare sursă]

Strada Orlando din București, pe care a locuit actrița, astăzi, îi poartă numele.

Roluri și spectacole reprezentative în teatru

[modificare | modificare sursă]

La Teatrul Bulandra din București

[modificare | modificare sursă]

La Teatrul Dramatic din Galați

[modificare | modificare sursă]
  • Taina de Horia Stancu, regia Gheorghe Jora, 1963 - Femeia de stradă
  • Umbra de Evghenii Șvarț, regia Gheorghe Jora, 1963 - Anunțiata
  • Poveste din Irkutsk de Arbuzov, regia Vlad Mugur, 1962 - Valia
  • Celebrul 702 de Alexandru Mirodan, regia Vlad Mugur, 1961 - Miss Pope
  • Nora de Henrik Ibsen, regia Ariana Kuner, 1959 - Nora
  • Titanic vals de Tudor Mușatescu, regia Valeriu Moisescu, 1958 - Gena
  • Gâlcevile din Chiogia de Carlo Goldoni, regia Valeriu Moisescu, 1957 - Lucietta
  • Nota zero la purtare de Virgil Stoenescu și Octavian Sava, regia Valeriu Moisescu, 1956 - Mariana Pleșoianu
  • Don Gil de... Ciorap Verde de Tirso de Molina, regia Crin Teodorescu, 1957 - Dona Ines

La Teatrul Național din Cluj

[modificare | modificare sursă]

La Teatrul Național de Televiziune

[modificare | modificare sursă]
  • Stâlpii societății de Henrik Ibsen, regia Dan Necșulea, 1988 - Lona Hessel
  • Capcana de J.P. Miller, regia Eugen Todoran, 1980
  • În așteptarea lui Lefty de Clifford Oddets, regia Cornel Popa, 1979
  • Serenadă pentru două vârste de Paul Everac, regia Constantin Dicu, 1978
  • Valentin și Valentina de Mihail Roscin, regia Irina Vrabie, 1977
  • Să umplem pamântul cu visuri de Dan Tărchilă, regia Eugen Todoran, 1977
  • Egmont de J.W. Goethe, regia Sorana Coroamă-Stanca, 1977
  • Uitarea de Valentin Munteanu, regia Constantin Dicu, 1977
  • Livada cu vișini de A.P. Cehov, regia Cornel Todea, 1975 - Liubov Andreevna Ranevskaia
  • Cadavrul viu de L.N. Tolstoi, regia Cornel Popa, 1975
  • Scrisori apocrife de Constantin Munteanu, regia Petre Sava Băleanu, 1975
  • Pescărușul de A.P. Cehov, regia Petre Sava Băleanu, 1974 - Arkadina
  • Micul Eyolf de Henrik Ibsen, regia Petre Sava Băleanu, 1972 - Rita Allmers
  • Cavalerul tristei figuri, după Cervantes, regia Petre Bokor, 1971
  • Farsa lui Pathelin, regia Alexandru Tatos, 1971
  • Unul dintre noi de Radu Bădilă, regia Letiția Popa, 1971
  • Diavolul și bunul Dumnezeu de J.P. Sartre, regia Letiția Popa, 1970
  • Răpirea prea frumoaselor sabine de Leonid Andreev, regia Adrian Georgescu și Dan Damian, 1970
  • Un nasture sau absolutul de Radu Cosașu, regia Savel Știopu, 1970
  • Surorile Boga de Horia Lovinescu, regia Petre Sava Băleanu, 1967
  • Subprefectul după Duiliu Zamfirescu, regia Letiția Popa, 1967
  • Ifigenia în Taurida de Paul Everac, regia Petre Sava Băleanu, 1967
  • Troienele după Euripide și J.P. Sartre, regia Petre Sava Băleanu, 1967 - Andromaca
  • Comoara după Ioan Slavici, 1965
  • Rața sălbatică de Henrik Ibsen, regia Petre Sava Băleanu, 1965

Filmografie

[modificare | modificare sursă]

Premii

[modificare | modificare sursă]
  • Premiul Festivalului de la Costinești pentru rolul Zaza din filmul Pe malul stâng al Dunării albastre, regia Malvina Urșianu, 1983
  • Premiul ACIN pentru rolul Zaza din filmul Pe malul stâng al Dunării albastre, regia Malvina Urșianu, 1983
  • Premiul ATM pentru rol principal feminin în spectacolul Antoniu și Cleopatra de William Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu, 1988
  • Premiul de excelență acordat de UNITER, 31 ianuarie 1994
  • Premiul de excelență (post mortem), la Gala UNITER, în aprilie 1994

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „Gina Patrichi”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ [1]
  3. ^ Patrichi, Mircea (). Gina Patrichi – clipe de viață. Unitext. p. 183. 
  4. ^ Patrichi, Mircea (). Gina Patrichi – clipe de viață. Unitext. p. 83. 
  5. ^ Patrichi, Mircea (). Gina Patrichi – clipe de viață. Unitext. p. 109. 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Mircea Patrichi (fratele actriței): Gina Patrichi – clipe de viață, Editura Unitext, București, 1996, ISBN: 973-97805-2-0
  • Mircea Morariu: „Carte cu Gina Patrichi”, revista Teatrul Azi (supliment), Fundația Culturală „Camil Petrescu”, București, 2008, ISSN 1220-4676

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gina_Patrichi&oldid=16296998