Fritz Kimm
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Fritz Kimm (n. 12 ianuarie 1890, Brașov, d. 5 mai 1979 Lechbruck am See, Germania) a fost un grafician și pictor german.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Ca elev al liceului german Honterus din Brașov, Fritz Kimm a primit primele lecții de desen din partea profesorului Ernst Kühlbrandt, un cunoscut pedagog de artă și pictor al orașului său natal. Între 1909 și 1914 Kimm a studiat desenul figurativ la profesorul Ede Balló, la academia de arte din Budapesta. În 1914 a fost decorat cu premiul Nadanyi (drept cel mai bun elev de artă al Ungariei) cât și premiul Harkanyi (drept cel mai bun expozant din 40 de concurenți) și a obținut o bursă de studii a statului maghiar.
În timpul primului război mondial Kimm activează ca ofițer în armata austro-ungară, apoi 1918-1920 și în armata regală română. Între 1931 și 1936 a activat ca administrator al moșiei Oltszem lângă Târgu Secuiesc în istorica regiune a secuimii, astăzi județul Covasna.
Fiind prezent și pe scena artistică română, în 1918 a fost decorat cu ordinul regal „Pentru Merite Artistice“ clasa I. În vremea nazismului a participat printre altele și la discutatele expoziții itinerante ale pictorilor de etnie germană din România, care au fost prezentate în Germania între 1942-1944.
Spre sfârșitul celui de al doilea război mondial s-a refugiat din calea Armatei Roșii în direcția vest, a trăit începând cu 1944 în Austria și s-a stabilit în final în 1954 ca grafician și pictor liber profesionist în Germania.
Opera
[modificare | modificare sursă]În centrul manierei de creație a lui Fritz Kimm, marcată de expresionismul maghiar, stă desenul. Prin schițe de mare virtuozitate a reprezentat atât Carpații cât și traiul și munca țăranului încadrat în peisaj, în scene cu efect foarte spontan și expresiv. A dezvoltat o armonie proprie expresionistă a liniilor.
În imaginile numeroaselor sale desene și opere grafice un rol important îi revine - asemănător ca la Franz Marc - și animalului (cu precădere calul). Nici unul din pictorii ardeleni n-a redat scene cu animale de o asemenea spontaneitate. În desenele cunoscute, de ex. „Muncitor forestier“, „Îmblânzitorul de cai“ sau „Ulița satului“ este eliminată iluzia spațială central-perspectivică, fiind păstrată însă în mare măsura realitatea expresionistă.
Kimm însuși s-a considerat în evoluția sa ulterioară ca artist influențat printre alții mai ales de Alfred Sohn-Rethel, Ferdinand Hodler și Egon Schiele, pe care i-a considerat drept modele.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Gudrun-Liane Ittu: Artiști plastici germani din România. Între tradiție, modernitate și compromis ideologic. Anii 1930-1944. Editura Academiei Române: București, 2011. Fritz Kimm, S. 174, 125-126.
- Doina Udrescu: Deutsche Kunst aus Siebenbürgen in den Sammlungen des Brukenthalmuseums Hermannstadt (1980-1950). I. Malerei, Plastik. Selbstverlag des Demokratischen Forums der Deutschen in Rumänien: Hermannstadt, 2003. Fritz Kimm, S. 84, Kat. Nr. 177, 178, S. 238.
- Gudrun-Liane Ittu: Die bildende Kunst der deutschen Minderheit in der Zeitspanne von 1945 bis 1989, reflektiert in den deutschsprachigen Publikationen. In: Muzeul Arad. Studii și Comunicări (Arad), 2001-2002, S.169-187.
- Lexikon der Siebenbürger Sachsen. Wort und Welt Verlag: Thaur b. Innsbruck, 1993, S. 235-236.
- Claus Stephani: Fern von Siebenbürgen. Zu Fritz Kimms 90. Geburtstag. In: Neue Literatur (Bukarest), Nr. 3/1980, S. 110-111.
- Hans Guggenberger: Der erste Träger des Hermann von Salza-Preises. Zu einigen Bildern des Malers Fritz Kimm. In: Volk im Osten (Kronstadt / Brașov), 5. Jg., Nr. 4-6, Apr.-Juni 1944, S. 285-290.
- Hans Wühr: Fritz Kimm. Südostdeutsches Kulturwerk: München, 1964.
- Kimm-Mappe. Zwanzig Zeichnungen von Fritz Kimm. Hans Meschendörfer Verlag: Kronstadt, 1938.
- Adolf Meschendörfer (Hg.): Aus Kronstädter Gärten. Kunstleben einer sächsischen Stadt im Jahre 1930. Johann Götts Sohn: Kronstadt, 1930. Fritz Kimm, S. 194-195.