Eugen Ehrlich
| Eugen Ehrlich | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Cernăuți, Imperiul Austriac |
| Decedat | (59 de ani)[2][3][4] Viena, Republica Austriacă |
| Cauza decesului | cauze naturale (diabet zaharat) |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac Austro-Ungaria Austria |
| Ocupație | sociolog[*] cadru didactic universitar[*] politician |
| Limbi vorbite | limba germană[5][6] |
| Activitate | |
| Instituție | Universitatea din Viena Universitatea din Cernăuți |
| Alma Mater | Universitatea din Viena |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Eugen Ehrlich (n. , Cernăuți, Imperiul Austriac – d. , Viena, Republica Austriacă) a fost un savant austriac, jurist și sociolog al dreptului. Este considerat a fi unul dintre fondatorii domeniului modern al sociologiei dreptului.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Ehrlich s-a născut la Cernăuți, în Ducatul Bucovinei (la acea dată, provincie a Imperiului Austro-Ungar). A studiat dreptul la Viena, unde a predat și a profesat ca avocat înainte de a se întoarce la Cernăuți, ca profesor la universitatea locală. Ehrlich a rămas la Cernăuți pentru restul carierei sale didactice, fiind și rector al Universității în perioada 1906-1907. În timpul agitației Primului Război Mondial, când Cernăuțul a fost ocupat de mai multe ori de forțele ruse, s-a mutat în Elveția. După destrămarea Imperiului Austro-Ungar și unirea Bucovinei cu România, Ehrlich a plănuit să se întoarcă la la Cernăuți, unde i s-ar fi cerut să predea în limba română. A murit de diabet la Viena (Austria) în 1922.
Carieră
[modificare | modificare sursă]Experiența lui Ehrlich cu privire la cultura dreptului Bucovinei, în care dreptul austriac și spiritul local contrastant păreau să coexiste, l-a determinat să pună sub semnul întrebării noțiunile ierarhice de drept propuse de teoreticieni precum Hans Kelsen. Ehrlich a menționat că teoriile juridice care au recunoscut dreptul doar ca o sumă a statutului și deciziilor judecătorești au creat o imagine inadecvată asupra realității juridice a unei comunități. El a făcut o distincție între normele de decizie și normele sociale (sau normele de conduită).[7] Acestea din urmă guvernează de fapt viața unei societăți și, în anumite condiții, pot fi considerate în mod justificat în conștiința populară, dacă nu chiar de avocați, drept lege. De exemplu, comerțul și obiceiurile acestuia pot fi dezvoltate, recunoscute și respectate de instanțele de judecată ca având valoare normativă și semnificație juridică.
Ehrlich a afirmat că „legea vieții”, care reglementează viața socială, poate fi foarte diferită de normele de decizie aplicate de instanțe și poate avea uneori o autoritate culturală superioară, pe care avocații nu o pot ignora pur și simplu. Normele de decizie reglementează numai acele dispute care sunt aduse în fața unui tribunal. Legea vieții reprezintă un cadru pentru structurarea de rutină a relațiilor sociale. Sursa sa se află în numeroasele tipuri de asocieri sociale în care oamenii coexistă. Esența sa nu este disputa și litigiul, ci pacea și cooperarea. Ceea ce contează ca lege depinde de ce fel de autoritate există, pentru a-i conferi o semnificație juridică printre cei pe care se presupune că îi reglementează.
Teoria lui Ehrlich este că sursele autorității legii sunt multiple, iar unele dintre acestea (de natură politică) pot intra în conflict cu altele (de natură culturală). Dar nu toate normele asociațiilor sociale ar trebui considerate „lege”, în opinia lui Ehrlich. Normele juridice (înțelese din punct de vedere sociologic, mai degrabă decât din punct de vedere juridic) se diferențiază flagrant de cele morale (de natură sentimentală). În plus, normele legale privesc anumite tipuri de relații, tranzacții și circumstanțe pe care le-a descris drept „fapte ale legii” – subiecte sau considerații deosebit de importante pentru reglementarea socială.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Eugen Ehrlich, MAKMAK&rft_id=http://mak.bn.org.pl&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Eugen Ehrlich" class="Z3988">
- ^ a b Eugen Ehrlich, Encyclopædia Britannica Online, accesat în Encyclopædia Britannica Online&rft_id=https://www.britannica.com/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Eugen Ehrlich" class="Z3988">
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Eugen Ehrlich, SNAC, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Ehrlich, E. ([1913] 2001). Fundamental Principles of the Sociology of Law. Transaction Publishers, New Brunswick.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- Rehbinder, Manfred (). Die Begrundung der Rechtssoziologie durch Eugen Ehrlich, 2nd edn. Berlin: Duncker & Humblot.
- Hertogh, Marc, ed (). Living Law: Reconsidering Eugen Ehrlich. Oxford: Hart. ISBN 978-1-84113-897-8.
- Cotterrell, Roger (). The Sociology of Law : An Introduction. 2nd edn. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-406-51770-8.
- Cotterrell, Roger (). Living Law: Studies in Legal and Social Theory. Farnham: Ashgate. ISBN 978-0-7546-2710-4.
- Nezhurbida, Sergiy și Maria Diachuk (2018). Eugen Ehrlich: Index bibliografic (Serie în drept). Cu articolul introductiv al lui Manfred Rehbider, editat de Slavka Tomascikova. Vernon Press, 352 p. ISBN: 978-1-62273-377-4 ISBN 978-1-62273-377-4
- Ерліх, Євген. Монтеск'є та соціологічна юриспруденція Arhivat în , la Wayback Machine. / Пер. з анг. і передмова С.І. Нежурбіди // Науковий вісник Чернівецького університету: Збірник наук. праць. Вип. 728: Правознавство. - Чернівці: ЧНУ, 2014. - C. 5-14.
- Sergij Neshurbida, Manfred Rehbinder (2021). Eugen Ehrlich an der Franz‐Josephs‐Universität in Czernowitz. Beiträge zur Rechtsgeschichte Österreichs 11(1).
