Sari la conținut

Encefalită

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Encefalită

Imaginea scanată IRM arată un semnal ridicat în lobii temporali și girusul frontal inferior drept la cineva cu encefalită HSV.
SpecialitateNeurologie, Boli infecțioase
ComplicațiiCriză epileptică, probleme de vorbire, probleme de memorie, probleme cu auzul[1]
Cauzeinfecție
autoimmunity[*][[autoimmunity (immune responses of an organism against its own healthy cells and tissues due to failure of an organism in recognizing its own constituent parts as self)|​]]  Modificați la Wikidata
TratamentAntiviral, antiepileptic, corticosteroizi, respirație artificială[1]
Frecvență4.3 million (2015)[2]
Decese150,000 (2015)[3]
Clasificare și resurse externe
ICD-9323  Modificați la Wikidata
ICD-10A83
A86
B94.1
G05  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM323.0[4]
323.9[4]
323.8[4]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB22543
MedlinePlus001415
MeSH IDD004660[4]  Modificați la Wikidata

Encefalita este inflamația creierului.[5] Severitatea poate fi variabilă, cu simptome incluzând reducerea sau alternarea conștiinței, dureri de cap, febră, confuzie, gât rigid și vărsături.[1][6] Complicațiile pot include convulsii, halucinații, probleme de vorbire, probleme de memorie și probleme de auz.[1][7]

Cauzele encefalitei includ virusuri precum virusul herpes simplex și rabie, precum și bacterii, ciuperci sau paraziți.[1][8] Alte cauze includ bolile autoimune și anumite medicamente.[8] În multe cazuri, cauza rămâne necunoscută.[8] Factorii de risc includ un sistem imunitar slab.[8] Diagnosticul se bazează de obicei pe simptome și este susținut de analize de sânge, imagistică medicală și analiza lichidului cefalorahidian.[8]

Anumite tipuri pot fi prevenite cu vaccinuri.[5] Tratamentul poate include medicamente antivirale (cum ar fi aciclovir), antiepileptic și corticosteroizi.[1] Tratamentul are loc în general în spital.[1] Unii oameni necesită respirație artificială.[1] Odată ce problema imediată este controlată, poate fi necesară reabilitarea.[8] În 2015, se estimează că encefalita a afectat 4,3 milioane de persoane și a dus la 150.000 de decese în întreaga lume.[2][3]

  1. ^ a b c d e f g h Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite NIH207Main
  2. ^ a b GBD 2015 Disease and Injury Incidence and Prevalence Collaborators (). „Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 310 diseases and injuries, 1990–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015”. Lancet. 388 (10053): 1545–1602. doi:10.1016/S0140-6736(16)31678-6. PMC 5055577Accesibil gratuit. PMID 27733282. 
  3. ^ a b GBD 2015 Mortality and Causes of Death Collaborators (). „Global, regional, and national life expectancy, all-cause mortality, and cause-specific mortality for 249 causes of death, 1980–2015: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2015”. Lancet. 388 (10053): 1459–1544. doi:10.1016/S0140-6736(16)31012-1. PMC 5388903Accesibil gratuit. PMID 27733281. 
  4. ^ a b c d Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  5. ^ a b „Encephalitis”. NHS Choices (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Venkatesan, Arun (). „Diagnosis and management of acute encephalitis A practical approach”. Neurology: Clinical Practice. 18 (2): 206–215. doi:10.7861/clinmedicine.18-2-155. PMC 6303463Accesibil gratuit. PMID 29626021. 
  7. ^ Venkatesan, Arun (). „Diagnosis and management of acute encephalitis A practical approach”. Neurology: Clinical Practice. 18 (2): 206–215. doi:10.7861/clinmedicine.18-2-155. PMC 6303463Accesibil gratuit. PMID 29626021. 
  8. ^ a b c d e f Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite NIH2017Fact

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Clasificare
Resurse externe