Edith Farkas
| Edith Farkas | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Jula, Békés, Ungaria |
| Decedată | (71 de ani) Wellington, Noua Zeelandă |
| Cauza decesului | cancer de os[*] |
| Părinți | Farkas István[*] |
| Cetățenie |  Noua Zeelandă Ungaria |
| Ocupație | meteorolog[*] cercetătoare |
| Limbi vorbite | limba maghiară limba engleză |
| Activitate | |
| Domeniu | știință polar research[*] Stratul de ozon |
| Alma Mater | Victoria University of Wellington[*] Universitatea Catolică Pázmány Péter |
| Premii | Henry Hill Award[*] () |
Modifică date / text  | |
Edith Elisabeta Farkas (n. , Jula, Békés, Ungaria – d. , Wellington, Noua Zeelandă) a fost o cercetătoare antarctică, cunoscută ca fiind prima femeie maghiară și prima reprezentantă a MetService din Noua Zeelandă care a pus piciorul în Antarctica.[1] În plus, ea a condus cercetarea la nivel mondial a monitorizării ozonului timp de peste 30 de ani.
Viața timpurie și educație
[modificare | modificare sursă]Edit Gyulán Farkas s-a născut pe 13 octombrie 1921 în Szentgotthárd, Ungaria. A urmat școala elementară și secundară în Szentgotthárd și Győr, Budapesta. În 1939 Farkas a intrat la universitate și a absolvit în 1944[2] cu diplomă de profesor de matematică și fizică a Universității Pázmány Péter din Budapesta. A emigrat în Noua Zeelandă ca refugiat[3] în 1949, după război, unde a absolvit un master în fizică în anul 1952 la Universitatea Victoria din Wellington.[2]
Cariera și impactul
[modificare | modificare sursă]Farkas a fost un meteorolog, cercetător al ozonului.[4] A început să lucreze ca meteorolog la Secțiunea de Cercetare a Serviciul Meteorologic din Noua Zeelandă în 1951 unde a continuat să facă acest lucru pentru aproximativ 35 de ani.[4][5]
Farkas a monitorizat ozonul din 1950 până la pensionare în 1986, fiind lider mondial în cercetarea în domeniul monitorizării stratului de ozon pe parcursul a mai mult de trei decenii. În timpul anilor 1960 și-a mutat domeniul de interes din ce în ce mai mult la studiul ozonului atmosferic, inclusiv măsurarea ozonului total cu spectrofotometru de ozon Dobson.[3][4] Ea a făcut parte dintr-un mic grup internațional de oameni de știință dedicat studiului de ozon atmosferic, interes care a fost, în mare măsură, utilizat ca un indicator pentru a ajuta studiile circulației atmosferice.[6] Munca ei a contribuit substanțial la descoperirea "găurii din stratul de ozon", lucru care a schimbat comportamentul lumii față de poluare. Interesul ei în măsurarea ozonului atmosferic a condus în mod natural la aplicarea experienței ei în monitorizarea suprafeței de ozon ca parte a studiilor despre poluarea aerului și la măsurarea turbidității atmosferice.[1]
Farkas a fost prima femeie maghiară și, de asemenea, prima femeie din MetService din Noua Zeelandă care a pus piciorul în Antarctica, în 1975.[4] Cele 2 jurnale ale sale din timpul celui de-al doilea război mondial stau la baza cărții Dosarele Farkas.[4]
Decesul și moștenirea
[modificare | modificare sursă]Farkas a fost prima femeie care a primit Premiul Henry Hill al MetService din Noua Zeelandă în 1986,[1] la pensionare.[7] A primit o recunoaștere specială la simpozionul Quadrennial Ozone din Germania în 1988 pentru cei 30 de ani de contribuție la cercetarea stratului de ozon. [1] Edith a donat unui muzeu o serie de obiecte personale și alte obiecte care au legătură cu cariera ei, inclusiv unele probe de roci din Antarctica, fotografii, publicații și copia originală a romanului despre șederea sa pe cel mai sudic continent. A dus o lungă luptă împotriva cancerul osos[2] și a murit la Wellington pe 3 februarie 1993.[7]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d „Rosslyn Shanks”. iwonderweather. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Balázs, Dénes (). „In Memóriám: Farkas Edit—Antarktika Kutatója (1921-1993)”. Földrajzi Múzeumi Tanulmányok (în Hungarian). Budapest, Hungary: Magyar Földrajzi Múzeum (12): 109–110. Accesat în . Balázs, Dénes. „In Memóriám: Farkas Edit—Antarktika Kutatója (1921-1993) PART 2”.
- ^ a b McGlone, Matt; Clarkson, Tom; Fitzharris, Brian Blair (). Unsettled-outlook: New Zealand and the greenhouse effect. Wellington, New Zealand: GP Books. p. 61. ISBN 978-0-477-01465-6.
- ^ a b c d e „The Farkas Files Book 425698”. www.bookemon.com. Bookemon. Accesat în .
- ^ Taylor, Rowan; Smith, Ian (). The State of New Zealand's Environment, 1997. Wellington, New Zealand: New Zealand Government - Ministry for the Environment. p. 10. ISBN 978-0-478-09500-0.
- ^ Bojkov, Rumen D. „The International Ozone Commission (IO3C) Its history and activities related to atmospheric ozone” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . Mai multe valori specificate pentru
|nume=și|last=(ajutor) - ^ a b Munster, R. (). „Edith Elisabeth Farkas 1921-1993”. Földrajzi Múzeumi Tanulmányok (în English). Budapest, Hungary: Magyar Földrajzi Múzeum (12): 110. Accesat în .