Ecliptică

Ecliptica și relația sa cu ecuatorul ceresc și axa de rotație a Pământului.

Planul eclipticii este vizibil pe această fotografie luată în timpul misiunii Clementine. Această minunată imagine scoate în evidență (de la dreapta la stânga): Luna iluminată de clarul de Pământ, Soarele care răsare pe fața ascunsă a Lunii, și planetele Saturn, Marte și Mercur (cele trei puncte albe din stânga).

Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații:

• Cercul mare al sferei cerești, care rezultă din intersecția acesteia cu un plan paralel cu planul ecliptic. Acesta este planul de mișcare al Pământului în jurul Soarelui și este format de direcția ce unește centrul Soarelui cu centrul de greutate Pământ-Lună și direcția de mișcare a acestui centru în jurul Soarelui. Ecliptica este deci traiectoria anuală aparentă a Soarelui prin constelațiile zodiacului. Planul ecliptic este înclinat actualmente cu un unghi de 23,4˚ față de planul ecuatorului ceresc, acest unghi schimbându-se datorită fenomenelor de precesie și nutație. Ecliptica intersectează ecuatorul ceresc în punctul vernal și punctul autumnal;
• Orbita reală a Pământului în spațiu.
• Ecliptica este calea pe care pare să o urmeze Soarele pe cer în decursul unui an.

Ecliptica este utilizată ca reper în definirea coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească.

Poziția și mișcarea astrelor în raport cu ecliptica

Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii.

Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit înclinarea eclipticii și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă înclinarea axială a rotației Pământului în raport cu normala la planul orbitei sale. Cât despre planul orbital al Lunii, înclinarea sa variază de la 5°01'1" la 5°17'35" în raport cu ecliptica, cu o medie de 5°08'48".

Deoarece sunt circa 365,24 de zile într-un an tropic și 360 de grade într-un cerc, Soarele pare să se deplaseze de-a lungul eclipticii cu viteza de 59,1388' pe zi, adică aproximativ 1°/zi. Această mișcare de la Vest la Est este desigur contrară mișcării aparente de la Est la Vest a sferei cerești.

Puncte particulare ale eclipticii

Ecliptica și ecuatorul ceresc se întretaie în două puncte, vizavi unul de celălalt.

Echinocții și solstiții

Data și ora (UTC) echinocțiului și solstițiului pe Pământ
Poziţia Terrei punând în evidenţă orientarea sa în raport cu razele Soarelui în timpul unui echinocţiu.
eveniment	Echinocțiul		Solstițiul		Echinocțiul		Solstițiul
lună	Martie		Iunie		Septembrie		Decembrie
an
	zi	oră	zi	oră	zi	oră	zi	oră
2010	20	17:32:13	21	11:28:25	23	03:09:02	21	23:38:28
2011	20	23:21:44	21	17:16:30	23	09:04:38	22	05:30:03
2012	20	05:14:25	20	23:09:49	22	14:49:59	21	11:12:37
2013	20	11:02:55	21	05:04:57	22	20:44:08	21	17:11:00
2014	20	16:57:05	21	10:51:14	23	02:29:05	21	23:03:01
2015	20	22:45:09	21	16:38:55	23	08:20:33	22	04:48:57
2016	20	04:30:11	20	22:34:11	22	14:21:07	21	10:44:10
2017	20	10:28:38	21	04:24:09	22	20:02:48	21	16:28:57
2018	20	16:15:27	21	10:07:18	23	01:54:05	21	22:23:44
2019	20	21:58:25	21	15:54:14	23	07:50:10	22	04:19:25
2020	20	03:50:36	20	21:44:40	22	13:31:38	21	10:02:19
2021	20	09:37:27	21	03:32:08	22	19:21:03	21	15:59:16
2022	20	15:33:23	21	09:13:49	23	01:03:40	21	21:48:10
2023	20	21:24:24	21	14:57:47	23	06:49:56	22	03:27:19
2024	20	03:06:21	20	20:50:56	22	12:43:36	21	09:20:30
2025	20	09:01:25	21	02:42:11	22	18:19:16	21	15:03:01
2026	20	14:45:53	21	08:24:26	23	00:05:08	21	20:50:09
2027	20	20:24:36	21	14:10:45	23	06:01:38	22	02:42:04
2028	20	02:17:02	20	20:01:54	22	11:45:12	21	08:19:33
2029	20	08:01:52	21	01:48:11	22	17:38:23	21	14:13:59
2030	20	13:51:58	21	07:31:11	22	23:26:46	21	20:09:30
2031	20	19:40:51	21	13:17:00	23	05:15:10	22	01:55:25
2032	20	01:21:45	20	19:08:38	22	11:10:44	21	07:55:48
2033	20	07:22:35	21	01:00:59	22	16:51:31	21	13:45:51
2034	20	13:17:20	21	06:44:02	22	22:39:25	21	19:33:50
2035	20	19:02:34	21	12:32:58	23	04:38:46	22	01:30:42
2036	20	01:02:40	20	18:32:03	22	10:23:09	21	07:12:42
2037	20	06:50:05	21	00:22:16	22	16:12:54	21	13:07:33
2038	20	12:40:27	21	06:09:12	22	22:02:05	21	19:02:08
2039	20	18:31:50	21	11:57:14	23	03:49:25	22	00:40:23
2040	20	00:11:29	20	17:46:11	22	09:44:43	21	06:32:38
2041	20	06:06:36	20	23:35:39	22	15:26:21	21	12:18:07
2042	20	11:53:06	21	05:15:38	22	21:11:20	21	18:03:51
2043	20	17:27:34	21	10:58:09	23	03:06:43	22	00:01:01
2044	19	23:20:20	20	16:50:55	22	08:47:39	21	05:43:22
2045	20	05:07:24	20	22:33:41	22	14:32:42	21	11:34:54
2046	20	10:57:38	21	04:14:26	22	20:21:31	21	17:28:16
2047	20	16:52:26	21	10:03:16	23	02:07:52	21	23:07:01
2048	19	22:33:37	20	15:53:43	22	08:00:26	21	05:02:03
2049	20	04:28:24	20	21:47:06	22	13:42:24	21	10:51:57
2050	20	10:19:22	21	03:32:48	22	19:28:18	21	16:38:29

Se numesc echinocții momentele în care Soarele apare în aceste puncte (adică, din punct de vedere heliocentric, când Pământul se situează pe aceste puncte ale orbitei sale).

În acele momente ziua și noaptea durează fiecare aproximativ 12 ore, iar acest lucru este valabil pentru orice loc de pe globul pământesc. Una dintre aceste intersecții se numește punct vernal. El corespunde poziției Pământului pe orbita sa la echinocțiul de primăvară și constituie punctul de plecare a măsurărilor unghiulare ale punctelor eclipticii. Cealaltă intersecție este punctul autumnal.

Punctul de pe ecliptică care este cel mai la nord de ecuatorul ceresc se numește solstițiu de vară în emisfera nordică / emisfera boreală și solstițiu de iarnă în emisfera sudică / emisfera australă.

Aceste denumiri sunt inversate când Soarele este la punctul cel mai la sud al ecuatorului ceresc cu Pământul.

Noduri

Punctele în care orbita unui astru din Sistemul Solar taie planul eclipticii se numesc noduri. În mișcarea sa în jurul Pământului, care se rotește în jurul Soarelui, Luna taie și ea planul eclipticii în două noduri. Dacă o Lună nouă sau o Lună plină se produce în dreptul unui nod, rezultă o eclipsă, deoarece în acest caz Luna, Pământul și Soarele sunt aliniate în planul eclipticii. Planul eclipticii este numit astfel din cauză că în acest plan se observă eclipsele. Planul ecliptic este frecvent numit și plan al eclipticii și poate fi definit astfel: este planul care conține centrul de gravitate al Soarelui și centrul de gravitate al Pământului care se rotește în jurul Soarelui; acest plan este proiectat la infinit și servește la definirea sistemului de coordonate pentru reperarea stelelor.

Eclipsele

Pentru că orbita Lunii este înclinată doar cu circa 5° față de ecliptică, iar Soarele este mereu foarte aproape de ecliptică, eclipsele au întotdeauna loc pe sau lângă ea. Datorită înclinației orbitei Lunii, eclipsele nu se petrec la orice conjuncție și opoziție între Soare și Lună, ci numai când Luna este aproape de nodul ascendent sau descendent în același timp cu opoziția sau conjuncția. Ecliptica este numită astfel, deoarece astronomii din Antichitate au notat că eclipsele au loc numai atunci când Luna o traversează.

Legături externe

• en Glosar de astronomie fundamentală (NFA) de la Uniunea Astronomică Internațională.
• en The Ecliptic: the Sun's Annual Path on the Celestial Sphere Durham University Department of Physics
• en Seasons and Ecliptic Simulator University of Nebraska-Lincoln
• en MEASURING THE SKY A Quick Guide to the Celestial Sphere James B. Kaler, University of Illinois
• en Earth's Seasons Arhivat în 13 octombrie 2007, la Wayback Machine. U.S. Naval Observatory
• en Kinoshita, H.; Aoki, S. (1983). „The definition of the ecliptic”. Celestial Mechanics. 31: 329–338. Bibcode:1983CeMec..31..329K. doi:10.1007/BF01230290. ; comparison of the definitions of LeVerrier, Newcomb, and Standish.

Vezi și

• Mișcarea de revoluție a Pământului