Sari la conținut

Dolomiți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dolomiți
Altitudine3.343 m  Modificați la Wikidata
LocalizareItalia  Modificați la Wikidata
Aparține deAlpii Calcaroși din Sud  Modificați la Wikidata
Coordonate46°36′47″N 12°09′47″E ({{PAGENAME}}) / 46.61306°N 12.16306°E

Dolomiții (în italiană Dolomiti, în ladină Dolomites) sunt un lanț muntos situat la sud de Alpii Calcaroși, ei aparținând de Alpii Calcaroși din Sud. Dolomiții se întind pe teritoriul regiunilor din Tirolul de Sud, Trient, (Trentino-Alto Adige) și Veneției (Veneto), căt și provinciile Belluno și Trentin în Italia de Nord. De la data de 26 iunie 2009 sunt declarați patrimoniu mondial al UNESCO.

Masivul Catinaccio, văzut din Tschafon

Ramura economică cea mai importantă a regiunii este turismul și cioplitul lemnului cu producerea obiectelor de artizanat.Traseele turistice cu locuri mai renumite:
Cortina d'Ampezzo, St. Ulrich, Seiseralm, Arabba, Wolkenstein, Kurfar in Gadertal, San Martino di Castrozza in Primörtal și Canazei in Fassatal.
După turism urmează creșterea animalelor pe pășunile alpine.

Dolomiții Fanes - izvor al multor legende ladinice, cum ar fi cea a Regatului din Fanes

In Dolomiți s-a vorbit limba latină, mai târziu prin separarea Tirolului și anexarea de catre Trentino în timpul Sfântului Imperiu Roman locuitorii autohtoni bauwarici au fost în perioada evului mediu, în partea de nord germanizați , pe când din sud crește treptat influența italiană care durează și azi.
Pe teritoriul Dolomiților au avut loc în Evul Mediu numeroase ciocniri militare, prin anii 1806 a avut loc atacul francez sub conducerea lui Napoleon Bonaparte, contra Austriei, iar până în 1918 și aici se resimt conflictele din primul război mondial. Dolomiții constituie granița dintre Austria și Italia. In 1915 Italia intră în primul război mondial de partea Aliaților (Antanta), iar linia de graniță trasată de-a lungul Dolomiților devine front de război; astfel armata italiană reușeste sa ocupe Cortina d'Ampezzo și o parte din Brechstein, frontul stabilizându-se la Passo San Pellegrino peste masivul Marmolata, Col di Lana, Lagazuoi (vezi Lago di Lagazuoi), Tofani, Hohe Gaisl, Schluderbach, Monte Piana, Drei Zinnen și Paternkofel. Chiar și azi se pot vedea urmele războiului, mai ales lânga Col di Lana care s-a prăbușit din cauza exploziilor.

Limitele Munților Dolomiți sunt controversate. După datele mai recente Dolomiții sunt delimitați în nord de Valea Pustertal, în est prin Sexten, șaua Kreuzberg (Kreuzbergsattel) și Piave, în sud din nou de Piave, linia Feltre-Genebe/Enego și die Val Sugana, și în vest sunt delimitați prin văile Etsch și Eisack.
In prezent sunt considerați văile și munții situați la est de Piave și anume : Val Montanaia, Cima dei Preti, Monte Duranno sau Col Nudo, ce aparțin azi de Dolomiți.

Panorama 360° a dolomiților de pe creasta vestică a Marmolata. În stânga și dreapta, vârful Punta Peina, la orizont grupa Pala, Latemar, Rosengarten, Langkofel, Sella și dolomiții Ampezzane
Panorama 360° a dolomiților de pe creasta vestică a Marmolata. În stânga și dreapta, vârful Punta Peina, la orizont grupa Pala, Latemar, Rosengarten, Langkofel, Sella și dolomiții Ampezzane
Vârfurile Ciampstrin și Marmolata, văzute din Col Becchei (vf. Parei) în Fanes
Sellastock
Cele Trei Vârfuri dinspre nord, în prim-plan cabana celor Trei Vârfuri (Refugio Locatelli)

Masivii cei mai imortanți Din Dolomiți sunt:

Unii consideră că aparțin Dolomiților:

Südliche Karnische Alpen

Văile mai importante:

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dolomiten


Format:National parks of Italy Format:World Heritage Sites in Italy