Discuție Wikipedia:Dezambiguizare
Adăugare subiectViitoarea imagine commons:Image:Disambig.png
[modificare sursă]- Salut! Vă rog să treceți pe la de:Bild:Logo Begriffsklärung.png, en:Image:Disambig fork.png, nl:Image:Begripsverklaring.png și sv:Bild:Trisambig poseidon.jpg.
- Care este imaginea dv. preferată?
- Vă rog să răspundeți la cea mai veche (?) pagină de discuție de:Bild Diskussion:Logo Begriffsklärung.png. Mersi anticipat! Gangleri | Di | D 8 Mar 2005 14:44 (UTC)
Cercetare originală / problema unei terminologii corecte
[modificare sursă]
Chestia asta e un fenomen condamnat de politica oficială a wikipedia!
Monstruozitatea asta de pagină de dezambiguizare trebuie să dispară de pe wikipedia în limba română!
Inventarea de cuvinte românești în cadrul wikipediei este considerată CERCETARE ORIGINALĂ!
Nici o scuză!
Dacă nu găsiți o formulare potrivită cereți ajutorul unor lingviști și a comunității!
Reevaluați director, redirecționare, redirectare, clarificare, pagină director, dezambiguare, dizambiguare, dezambiguizare, și tot așa până când găsiți un cuvânt românesc, cu familie lexicală, și care este explicat într-un dicționar.
Nu se poate să fi dat tocmai voi, în domeniu, peste o nouă structură de date, sau fenomen care să nu fi fost tratat undeva într-o carte (sau document) de înformatică (cibernetică, matematică, lingvistică, etc.), sau într-o universitate (instituție, etc.) în românia și pe românește.
--kluk 13 septembrie 2007 03:42 (EEST)
- Conceptul de „cercetare originală” se referă strict la conținutul articolelor, nu și la celelalte pagini. În rest Wikipedia este ea însăși un fel de cercetare originală, unică și neverificabilă. Termenul dezambiguizare a fost ales de comunitate (lingviști n-avem). Chiar dacă nu există în dicționare, sensul lui este foarte clar, și dacă vreți neapărat să-l puneți într-o familie lexicală o aveți pe cea a cuvîntului ambiguu. Director și pagină director sînt cel puțin neclare, cineva care le vede pentru prima dată nu înțelege ce-ar putea însemna; dacă v-ați gîndit la englezescul directory (care se apropie vag ca sens) atunci trebuie să aflați că în românește director nu are și sensul de listă. Clarificare este mult prea general și... ambiguu, pentru că de fapt orice articol din Wikipedia este un fel de clarificare a unui subiect. Redirect și redirecționare sînt total nepotrivite pentru că există un alt concept la Wikipedia (și în general pe internet) care se numește așa (v. Wikipedia:Redirect). Iar dezambiguare și dizambiguare au exact aceleași defecte ca și dezambiguizare. Singura soluție pe care o văd este termenul omonimie, folosit printre altele la fr.wp. Dar efortul de a schimba toate sutele (miile?) de pagini afectate cred că este nejustificat.
- Dacă aveți o soluție mai bună vă rog s-o propuneți --- calm, fără prea multe litere roșii și fără majuscule țipătoare, și cu convingerea că vă ascultăm cu răbdare și că vom adera la soluția dumneavoastră dacă este într-adevăr bună. — AdiJapan ☎ 13 septembrie 2007 06:46 (EEST)
- Subscriu la ingrijorarea lui Kluk de mai sus. Pe de alta parte, e adevărat că nu e usor de gasit un echivalent care sa sune mai romaneste si mai firesc in cadrul limbii. Cuvantul "dezambiguizare" e intr-adevăr un monstru. Intrebarea e cu ce il putem inlocui?
- Nu cred ca Wikipedia.ro isi poate declina responsabilitatea pentru limba romana. Nu putem spune "noi ne ocupam de continut" si alte cuvinte mai potrivite n-am gasit, n-avem lingvisti, asta este! Fie vorba intre noi - cum de nu exista lingvisti intre userii wikipediei? Doar exista un wiki-dictionar (sper ca nu l-ati numit wikicționar!) si in genere e incredibil ca o enciclopedie sa fie facuta FARA lingvisti. E practic ori imposibil, ori neserios sa nu avem la dispozitie niste sfatuitori lingvisti pentru Wikipedia.ro!
- Problemele lui "disambiguation" sunt:
- 1) - cum găsim un echivalent romanesc? nu trebuie sa ne asteptam ca limba romana sa fie la fel de sintetica si concisa ca engleza! E o greseala majora sa consideram (si asta se intampla des din pacate!) ca trebuie sa gasim in romana ACELASI cuvant - cu exact aceeasi morfologie: in cazul nostru, ne dorim sa fie un fel de adjectiv-verb-substantivizat (ambiguu - a ambiguiza - ambiguizat), cu prefix (dez-). Nu e cam mult cerut de la o limba care e deobicei mult mai descriptiva, care foloseste adesea, acolo unde germana sau engleza au un singur cuvant, doua trei cuvinte?
- 2) - termenul subliniaza in engleza faptul ca se porneste de la o situatie ambigua, care apoi este clarificata. Si in engleza s-ar fi putut folosi "clarification" si alti termeni similari. Insa e clar ca "disambi..." e mult mai limpede, mai putin ambiguu in semnificatia lui. El indica o "dez-neclarificare", printr-un fel de dubla negatie pe care ne-o sugereaza - un lucru a fost ambiguu, neclar, noi acum il clarificam. Ambiguitatea porneste de la acel "ambi..." care indica o dubla posibilitate, doua variante, alternative, etc. Problema folosirii unui termen mai simplu si mai suplu, de ex. "clarificare", este ca el sugereaza ceva prea general. Clarificarea e ceea ce face orice dictionar si orice enciclopedie, prin insasi continutul lui. Cum diferentiezi "disambiguation" de o clarificare mai generala? Cred ca ar trebui plecat de la o descriere logica a ceea ce face aceasta pagina de "disambiguation", si gasit un termen sau o descriere acceptabile pentru limba romana. Sunt sigur ca exista solutii.
- Eu as propune cateva variante, pe care desigur nu le-am cizelat nicicum, dar poate va dau idei mai bune:
- clarificare de termeni (vezi germană: Begriffsklärung! care e identic, daca il traducem in romaneste!)
- clarificare
- limpezire
- nuanțare
- termeni subordonati
- subordonare de termeni
- omonimie
- Eu as propune cateva variante, pe care desigur nu le-am cizelat nicicum, dar poate va dau idei mai bune:
- mi se pare ca atat solutia germana (Begriffsklärung) cat si solutia franceza (homonymie) sunt foarte elegante si alternative viabile, absolut demne de luat in seama si pentru cazul limbii române. In fond, e vorba de omonime, deci, de ce sa nu le spunem asa? in engleza s-ar fi putut folosi acelasi termen - homonymy - insa engleza prefera sa inventeze tot timpul termeni noi, vezi "pick-up" in loc de lector de discuri, asa cum se numeste el in alte limbi. Si uneori are dreptate sa o faca. Dar toate astea tin de o anumita traditie a acelei limbi, de filozofia culturii ei. Engleza e libera sa faca ce vrea, intrebarea e ce facem noi - in romaneste?!
- Horia_mar 8 aprilie 2008 19:26 (CET)
- Continuarea la sfîrșitul paginii. — AdiJapan 9 aprilie 2008 09:21 (EEST)
Indexare
[modificare sursă]Wikipedia, văzută din perspectiva informaticii, este o bază de date. (Vezi en:Navigational Databases)
O bază de date este o structură de date. Iar o structură de date are definite următoarele operații fundamentale: de creare, consultare, actualizare, copiere, ventilare, fuzionare și sortare (cel puțin asta spune manualul de BAZE DE DATE pe care-l am la îndemână). Asta ar fi teoria (mă rog, o mică introducere). Acum practica:
În cazul nostru baza de date este de tipul "Navigational Database" iar operația de sortare este denumită "Indexare".
Să vedem de ce "Navigational Database": (cu exemple de pe pagina care tratează subiectul în limba engleză)
""Paths" are often formed by concatenation of node names or node addresses."
ex.:
"Node6.Node4.Node5.Node1"
sau
"Node6/Node4/Node5/Node1"
În cazul în care vreau să accesez o pagină care nu există obțin ca rezultat:
Search: "No page with that title exists."
Numele nodurilor în cazul acesta este dat de titlul paginii.
În cadrul Wikipediei finalitatea operației de căutare este obținerea unei adrese de tip URL către informațiile relevante. Adică obținem o cale (un "Path" dintr-o "Navigational Database") către o pagină a Wikipedia.
URL-ul este o modalitate foarte puternică și eficientă de tratare a Internet-ului ca o "Navigational Database".
Și acum să vedem de ce operație de "Indexare": "prima pagină din cadrul unui site se numește de obicei index.html".
Da, oamenii indexează internet-ul și-l folosesc de când a fost inventat ca pe o imensă bază de date.
Nu e de mirare că poți naviga pe Internet deoarece este o "Navigational Database".
Nu ne rămâne decât să indexăm paginile după o "cheie de indexare". Proces prin care obținem liste de "pagini index" și "pagini indexate".
Acum în cazul nostru titlul unei pagini index va fi, prin convenție (dacă nu e nimeni împotrivă), <cheie> (index).
De exemplu "Atena (index)".
Conversia e simplă.
Trebuie doar să convertim toate paginile din categoria Dezambiguizare să reflecte modificările de convenție.
Noua categorie se va numi "Indexare" ca și procesul pe baza căruia sunt adăugate paginile în această categorie.
Când conversia va fi completă nu ne rămâne decât să lichidăm actuala categorie (cu numele impropriu de "Dezambiguizare"), și eventualele pagini asociate, și să clarificăm unele situații și probleme legate de confuzia creată de aceată mică eroare.
Întrucât sunt nou pe aici și nu am experiență; și acesta este un proiect de anvergură am nevoie de ajutor. Da, știu am spus mai devreme că e o conversie simplă dar operația de conversie e meticuloasă și de anvergură căci include multe pagini ce trebuie modificate, și crearea și ștergerea de categorii (lucru la care încă nu mă pricep, ).
Nu mă pricep, am spus, și nu știu dacă se poate redenumi pur și simplu categoria Dezambiguizare în Indexare ca apoi să facem un simplu "search-and-replace": dezambiguizare --> indexare pe unde este cazul prin paginile de interes (cu atenția cuvenită acordată cheilor de indexare, unde conversia va fi "cheie(dezambiguizare)" --> "cheie(index)".
Deci când începem? că eu deja aștept sugestii și propuneri de colaborare. Mulțumesc! --kluk 17 septembrie 2007 07:29 (EEST)
- Ce vreți să începeți și de ce?-- Pixi discuție 17 septembrie 2007 07:36 (EEST)
- Nu era nevoie de tot preambulul despre baze de date. Pînă la urmă înțeleg că propuneți să înlocuim cuvîntul dezambiguizare din toate titlurile care îl conțin, cu indexare. Am înțeles bine? Dacă da, mă întreb dacă asta e soluția cea mai bună. Întrebați-vă ce înțelege un vizitator care ajunge la o pagină cu paranteza (indexare) în titlu. Indexare, într-o enciclopedie, înseamnă operația de organizare a materialului într-o structură liniară cu o anumită ordine, de exemplu alfabetică sau pe domenii. În acest sens avem deja un index alfabetic aici și unul pe domenii aici.
- Dezambiguizarea este un pic altceva. Nu tot materialul, ci numai o minusculă parte, anume cea care riscă să creeze confuzii, este listată într-o pagină de dezambiguizare. Într-un asemenea caz indexare induce în eroare. Repet, pentru a folosi exclusiv cuvinte românești consacrate, cea mai bună soluție pe care o văd este să numim acele pagini astfel: „Atena (omonimie)”. Cititorul înțelege că este vorba de mai multe subiecte care întîmplător poartă numele „Atena” și că pagina numită „Atena (omonimie)” rezolvă problema. Dacă vă plac metaforele o altă soluție ar fi „Atena (macaz)”, dar ideea nu a prins. Totuși lumea s-a obișnuit cu dezambiguizare și efortul de a modifica acum toate acele pagini este prea mare față de avantaj. — AdiJapan ☎ 17 septembrie 2007 15:40 (EEST)
- Cred că sunt lucruri mai importante de făcut pe wikipedia: dezvoltarea conținutului, o acoperire mai mare a subiectelor, eliminarea erorilor ortografice din articole, etc. Acțiunea sugerată ar fi tipic românească, ceva de genul: avem străzi pline de gropi prin orașe, da schimbăm bordurile străzilor.-- Pixi discuție 17 septembrie 2007 15:48 (EEST)
Redirecționare și „poziția de onoare”
[modificare sursă]Cred că ar fi bine de pus ca recomandare ca, dacă o pagină trimite la altă pagină, în special dacă ținta are nume complet diferit de pagina inițială, pagina țintă să aibă la început un șablon Format:legătură; de exemplu, dacă Grad este redirecționat spre Unghi, atunci pagina Unghi sâ înceapă cu
{{legătură|Grad|alte sensuri|Grad (dezambiguizare)}}
Întrebare corelată: când trebuie și când nu e necesar să se pună referiri la pagina de dezambiguizare din paginile dezambiguizate? Pentru că dacă ajung la Atena și văd că vorbește despre capitala Greciei, e posibil că aș fi vrut Atena (zeiță); însă mi se pare puțin probabil să ajung la Atena (oraș) când mă interesează Atena (zeiță). Similar, dacă Grad se redirecționează către Unghi, mi se pare extrem de important ca pagina Unghi să aibă legătură spre Grad (dezambiguizare), însă dacă doar Grad (geometrie) trimite spre Unghi, o legătură din pagina Unghi spre Grad (dezambiguizare) mi se pare inutilă.
Rlupsa 23 octombrie 2007 13:51 (EEST)
Pagini de dezambiguizare mamut
[modificare sursă]Ce e de făcut în cazul în care există multe concepte (și, de multe ori acestea sunt înrudite), care au un același cuvânt în titlu? Exemple: spațiu (există în matematică câteva duzini de „spații”: metric, topologic, vectorial, normat, Banach, Hilbert, Sobolev, Minkovski, etc), proprietate, criteriu, șir, funcție, grad, etc? Am văzut în unele locuri sub-pagini de dezambiguizare (de exemplu, Spațiu (matematică)). Este recomandabilă o asemenea practică? Este bine să se împartă paginile în secțiuni, sau doar să se facă liste imbricate?
Rlupsa 23 octombrie 2007 14:01 (EEST)
- Răspunsul este întârziat, dar discuția este actuală. Pagina de dezambiguizare poate conține legături spre alte pagini de dezambiguizare, ca la EN.WP. Vedeți de exemplu en:Space (disambiguation), en:Washington (disambiguation), en:Smith, en:American (trimite către en:The American (disambiguation), en:American University (disambiguation), etc). — Ark25 (discuție) 14 martie 2010 11:01 (EET)
Termenul potrivit
[modificare sursă]Continuare de la secțiunea „Cercetare originală / problema unei terminologii corecte”.
Se pare că discuția despre termenul potrivit în loc de dezambiguizare continuă. Așa cum am spus de nenumărate ori, termenul folosit acum pare nenatural, chiar monstruos (nici mie nu-mi place), dar are avantajele lui, din păcate neîntrecute de nici una din alternativele propuse.
- Este clar ce înseamnă: transformă o situație ambiguă --- articole pe subiecte distincte care ar avea același titlu --- într-una neambiguă. Dintre termenii propuși numai omonimie mai are aceeași precizie a sensului.
- Denumește o operație, nu o stare. Asta e foarte util atunci cînd vorbim despre articolele omonime. Întreabă cineva: „Ce fac cu articolele astea două care au același titlu?”. Răspuns: „Le dezambiguizezi”. La acest punct termenul omonimie este în netă inferioritate; nu poți spune „Le dezomonimizezi” (sau poți, dar iese alt monstru).
Ca știre de ultimă oră (breaking news, cum spune românul astăzi...) familia de cuvinte dezambiguiza, dezambiguizare apare în dicționare:
- DEZAMBIGUIZÁ vb. tr. a înlătura ambiguitatea, a clarifica exprimarea prin eliminarea oricărui echivoc; a realiza o exprimare cu un singur înțeles posibil. (< fr. désambiguiser) --- în Marele dicționar de neologisme, 2000
- dezambiguizáre (de-zam-, -gu-i- / dez-am-) s. f., g.-d. art dezambiguizắrii; pl. dezambiguizắri --- în DOOM2, 2005
Deci nu mai avem nici un motiv să evităm acest cuvînt. — AdiJapan 9 aprilie 2008 09:38 (EEST)
- De acord. De acord si cu remarcile despre varianta franceza. Daca lumea foloseste monstri, putem sa-i folosim si noi. Ok. Iar dictionarele sunt datoare sa ii includa. Asta este.
- O discutie care nu-si are locul aici, ar fi despre tristetea si caraghiozlicul de care sufera (si in fond a suferit totdeauna) limba noastra cea romana, cea iubita, din adancuri desfundata... o comoara, ce mai!
- Adica neamtul poate folosi "clarificare de termeni" insa romanul nu poate. Pentru neamt (probabil cel mai obsedat de logica limbii si de forma ei), este permis sa spuna Begriffsklärung, adica clarificare (=klärung) de termeni (=begriff), insa romanul gaseste aceasta sintagma prea putin clara pentru necesitatile lui. Ok, fie si asa.
- E cam aceeasi problema ca atunci cand folosesti termenul "aplic la o bursa" cand ai putea spune "candidez la o bursa" - dar decand, prin 1995, au aparut formularele in limba engleza cu "application", nimeni, in lumea academica, nu a mai spus candidatura, ci aplicare, aplicatie... considerand toti ca "parca spune altceva". minunat. De fapt nu spune altceva, dar in imaginarul nostru irational se intampla niste mutatii si ne trezim ca iubim monstri.
- Sigur insa ca putem comunica si-asa. Se poate oricum. Toate astea tin de o estetica, nu de functionare, deci, nu e treaba wikipediei. Horia mar 9 aprilie 2008 14:28 (EEST)
- Si inca o completare:
- mi se pare extrem de firava discutia despre dezambiguizare. Daca wiki are atat de multi membri, unde sunt discutiile ample, cu zeci de contribuitori, pe asa o tema? Sau daca ele au existat, unde sunt arhivate? Eu nu vad, aici mai sus, decat un dialog firav intre trei-patru utilizatori, din care probabil doar unul sau doi sunt "pasageri", restul fiind "din staff-ul de baza". Wiki poate functiona bine doar daca are multi "pasageri", altfel se tranforma intr-o enciclopedie clasica, ne-interactiva, care nu va reflecta societatea per ansamblu, ci doar punctul de vedere al celor 20 de administratori ai ei. Unde e discutia larga, pe care o presupune o structura deschisa ca wiki? Atunci cand e vorba de cuvinte noi intr-o limba, mi se pare tragic faptul ca o mana de oameni decid asupra lor, pentru intreaga populatie. Sigur ca probabil asta e realitatea Romaniei si a limbii noastre - nu intereseaza pe nimeni subiectul asta. Iar cei care, pasager, trec pe aici si avertizeaza ca nu e inca suficient de bine, nu reusesc sa schimbe nimic, nici sa produca o discutie ampla. (Si probabil ca acest caz e simptomatic si pentru altele).
- Nu as vrea sa credeti ca sunt "anti" orice, dar subiectul de aici mi se pare grav.
- Horia mar 9 aprilie 2008 14:40 (EEST)
- o ultima completare, referitor la faptul ca m-am edificat intru totul, in ceea ce priveste calitatea lingvistica a Wiki.ro!
- constat, citind discutia despre termenul de "ciot" ca peste tot, domnul AdiJapan decide sortii limbii romane, cel putin al celei "generate" de necesitatile wiki. Mi se pare foarte trist ca deciziile au fost luate permanent unilateral, de un domn AdiJapan care nu a facut altceva decat sa scrie "domnilor, mie mi se pare mai bun cutare cuvant" si "daca tot ne-am obisnuit cu el".
- e acelasi lucru pe care l-a scris si aici mai sus, si l-am regasit si in cazul ciotului, aproape mot-a-mot. Domnule AdiJapan, asta nu e cercetare lingvistica, nu e efort de creatie, e pur si simplu comoditate si, as zice eu, lipsa de talent in aceasta zona. Multa lume talentata a scris mult mai bine despre acest subiect (ciot), dar argumentele lor convingatoare nu au fost suficiente. Unde e plurivalenta de pe wiki? eu vad ca e un sistem condus de cativa oameni, si atat.
- iata un extras de la "discutie: ciot":
- Mihai, ciornă are într-adevăr un sens mai apropiat de activitatea de redactare, iar ciot este mai mult o metaforă. Și totuși, parcă m-am obișnuit cu ciot; e un cuvînt mic, n-are diacritice, și o dată ce te înveți cu el știi bine ce înseamnă: ceva scurt. Ciornă dimpotrivă poate să inducă în eroare. Eu numesc ciornă o variantă a textului scrisă în întregime, dar care mai trebuie corectată pe ici pe colo și trecută "pe curat". Obiecția mea la ciot e alta: ciotul e o bucată mică rămasă din ceva mare, adică exact invers decît vrem noi să spunem, anume o bucată mică și care sperăm să crească mare. Din punctul ăsta de vedere cred că alte cuvinte ar fi mai potrivite: lăstar, colț, pui, bebe, copil, etc.
- Necazul e că toată lumea s-a obișnuit cu ciot și o să fie greu să-i dezvățăm pe toți de el. Faptul că apare pe extrem de multe pagini cred că s-ar rezolva cu un bot, dar un bot care să ne schimbe nouă deprinderile e mai greu de făcut (și parcă nici nu vreau să-mi umble cineva prin cap...). --AdiJapan ☎ 8 noiembrie 2005 15:15 (UTC)
- mi se pare evident ca "ciorna" ar fi fost de 1000 de ori mai adecvat. Argumentele dlui Japan sunt gresite - o ciorna nu este, de ex, o lucrare COMPLETA, doar ca nu e scrisa pe curat. E si o schita. Daca cititi lista de termeni pentru "ciorna" in celelalte limbi, veti vedea ca multi au folosit termenii proprii, specifici culturii lor, si nu aceasta traducere efectiv simplista a lui "stub"!
- O limba e un lucru care nu e numai pentru noi, si pentru nepriceperea grava a celor care au tradus wikipedia FOARTE prost la inceputuri, in graba si fara gandire, dar preocupati de pasiunea lor PUR FORMALA pentru wikipedia. Limba sufera aceste mutatii induse de noi, si ne trezim ca peste doua sute de ani, nepriceperea de inceputuri a vreunui utilizator wiki e infipta ca un CIOT in carnea limbii romane de atunci.
- Horia mar 9 aprilie 2008 15:16 (EEST)
- Abia acum citesc comentariile lui Horia mar. Scuzele mele. Dar trebuie să răspund că criticile care mi se aduc sînt nemeritate. N-am tradus eu nici dezambiguizare și nici ciot. Doar am constatat de-a lungul timpului că așa de „prost” cum au fost traduși, acești termeni au prins și acum îi folosește întreaga comunitate. Limba o fac cei care o vorbesc. — AdiJapan 3 iulie 2008 12:47 (EEST)
Ca un răspuns la criticile aduse termenului, am găsit "dezambiguizare" într-o lucrare numită tocmai "Știința sau/și arta traducerii". (Departe de mine să vreau să pornesc din nou discuția, doar am găsit asta și mi s-a părut interesant.)
„Fiind vorba despre hermeneut versus traducător, să subliniem și faptul că hermeneutul are, ar avea, rolul să dezambiguizeze un mesaj oarecare - și atât; pe când traducătorul, după această operație, este obligat să reambiguizeze mesajul, spre a-i oferi cititorului satisfacția ce i se cuvine acestuia de drept, și fără de care cititorul dezertează tocmai din calitatea sa de cititor, devenind un fel de învățăcel supus și cuminte.”—Tudor Ionescu, Știința sau/și arta traducerii, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2003, p. 15
--Urzică (discuție) 7 noiembrie 2010 21:28 (EET)
Propunere format unificator pentru dezambiguizări
[modificare sursă]Am creat formatul Format:Omonime în ideea de-a extinde și înlocui formatul Format:Dezambiguizare notă adăugând facilități din toate celelalte formate de dezambiguizare. Anume:
- poate trimite la o pagină de dezambiguizare sau direct la pagini ce tratează concepte omonime;
- termenul „alte sensuri” poate fi înlocuit cu „alte persoane cu același nume” sau cu alte variante;
- poate îngloba trimiteri de dezambiguizare pentru paginile ce sunt redirecționate spre pagina curentă (stil Format:Legătură).
Rog comunitatea să-și exprime opiniile privind utilitatea formatului. --Rlupsa (discuție) 8 decembrie 2008 00:03 (EET)
Înlocuire formate
[modificare sursă]Rog ștergerea formatelor {{Dezambiguizare generic}}, {{dezambiguizare notă alternativă}} și {{dezambiguizare notă persoane}}. Le-am înlocuit cu {{deznotă}}, {{confuzie}}, {{altepersoane}} și {{altepersoane1}}, după caz. Noile formate nu necesită formulări greoaie de gen {{dezambiguizare notă persoane|conținut=cornistul român|nume=Petre Iordache}} ci sunt simplificate prin reduceri de gen {{altepersoane1|cornistul român|Petre Iordache}}. Nici la WP:EN nu găsesc formate cu sintaxă gen „cuvânt=, explicație=”
De asemenea, rog schimbarea cu un robot a lui {{dezambiguizare notă}} în {{deznotă}} la modul următor: {{Dezambiguizare notă|conținut=o localitate din România|cuvânt=Salonta}} -> {{deznotă|o localitate din România|Salonta}} — Ark (discuție) 14 mai 2009 09:59 (EEST)
- Nu le ștergem deocamdată, pentru că e posibil ca unii utilizatori să le țină minte în forma asta și să nu le poată găsi. Mai bine le transformi în apeluri la noile formate (nu redirect). Cu timpul lumea va vedea că nu astea sînt formatele care fac efectiv treaba și își va schimba obiceiurile.
- Pentru ultima chestie cere ajutor la Wikipedia:Sarcini pentru roboți. — AdiJapan 14 mai 2009 11:53 (EEST)
Aspect formate de dezambiguizare
[modificare sursă]Vă rog observați diferența dintre en:Milan și Milano. La articolul de la WP:RO, mesajele de dezambiguizare ocupă prea mult spațiu pe verticală. Înainte să modific meta-formatul {{dezlink}}, cer păreri. În plus, icoana ar trebui făcută mai mică. La WP:EN nu au o asemenea icoană la formatele de dezambiguizare, dar nu trebuie să-i copiem, eu unul prefer cu icoană. Dacă se poate una cu culori mai vii, asta mi se pare cam deprimantă. De exemplu en:File:Disambig fork.png. Mă poate ajuta cineva să găsesc mai multe icoane? Nu știu cum să caut la commons — Ark (discuție) 24 mai 2009 21:19 (EEST)
Unde folosim nota de dezambiguizare
[modificare sursă]Tocmai (acu vreo săptămână mai exact) am învățat că la WP:EN, nu se folosesc note de dezambiguizare în articole de gen TNT (companie), Murfatlar (companie), Flamingo (companie) etc. Vezi en:WP:NAMB. Aici nu e wikipedia engleză, dar ar fi bine să decidem clar, dacă vrem să includem note de dezambiguizare în asemenea articole. Vedeți de exemplu en:Avalon, New South Wales — en:Avalon, Victoria — en:Washington, Georgia sau en:Washington, Connecticut — en:Sphere (film), etc, nu au note de dezambiguizare; pentru că, dacă ai ajuns la articolele respective, înseamnă că ai vrut să ajungi acolo, nu prea poți ajunge la ele căutând alte sensuri. De exemplu, dacă vrei să ajungi la en:Sphere (novel), ajungi acolo de la pagina de dezambiguizare, nu de la en:Sphere (film). De asta, la WP:EN nici nu exista echivalent pentru formatul {{dezambiguizare notă}}. — Ark (discuție) 27 mai 2009 23:33 (EEST)
- Mie unul mi se pare mult prea complicat să faci diferențieri ca cea descrisă la en.wp. Mi se pare mai simplu să pun peste tot {{dezambiguizare notă}}, mai ales că formatul nu e deranjant în niciun fel.--Strainu (دسستي) 11 iunie 2010 18:19 (EEST)
Nu este deloc complicat, de exemplu paginile listate în pagina de dezambiguizare en:Alberta (disambiguation), ca de exemplu en:Alberta, Michigan, en:Alberta, Minnesota, en:Alberta, Virginia, nu conțin notă de dezambiguizare. Doar pagina en:Alberta conține nota de dezambiguizare. Practic doar pagina la care trimite cuvântul dezambiguizat trebuie să conțină nota de dezambiguizare. Altfel, la pagina Ion Heliade-Rădulescu vom pune 3 note de dezambiguizare:
— Ark25 (discuție) 11 iunie 2010 20:08 (EEST)
- Dar există și excepții la această regulă, după cum scrie acolo, și mie asta mi se pare complicat. Așa, avem o regulă simplă și clară: se pun peste tot. Că în anumite cazuri decide unul dintre noi că nu e neapărat necesar formatul, ok, dar dacă există dubii, ar trebui pus. De aia spun: dacă considerați că în majoritate ar trebui scoase, continuați operațiunea, dar cred că îndrumarea trebuie să rămână așa.--Strainu (دسستي) 15 iunie 2010 12:28 (EEST)
Am observat că la Wikipedia engleză sunt și excepții, ca de exemplu en:Macedonia (region). Nu știu dacă e vorba de vreo regulă (sau excepție de la regulă pentru cazuri specifice). O să întreb când o să am vreme. Voi continua procesul de a scoate notele de dezambiguizare de unde nu e nevoie. Acolo unde credeți că totușieste utilă nota de dezambiguizare, dați revert, că nu mă supăr. — Ark25 (discuție) 16 iunie 2010 07:41 (EEST)
- Exemplul dat acolo era en:Matt Smith (comics) și en:Matt Smith (illustrator). Trebuie să fii oarecum familiarizat cu domeniul ca să îți dai seama că poate (sau nu poate) fi o confuzie. De aia prefer să sugerăm să fie puse peste tot. În practică, după posibilități. Apropo, și eu sunt de acord să ne tutuim :)--Strainu (دسستي) 16 iunie 2010 15:15 (EEST)
Din câte deduc eu, cele două articole au notă de dezambiguizare pentru că, pornind de la pagina de dezambiguizare en:Matt Smith, alegi pe unul dintre ei, și poți constata că de fapt îl cauți pe celălalt, deoarece ambii sunt desenatori. Deci nu e nevoie să fii familiarizat. Opinia mea este că în nici un caz nu trebuie pusă notă de dezambiguizare peste tot. Altfel aproape fiecare articol poate avea 2-3 note de dezambiguizare. Prea mult. — Ark25 (discuție) 16 iunie 2010 15:42 (EEST)
- Alte discuții pe această temă
Salutare și La Mulți Ani! Vreau doar să te informez că nota de dezambiguizare nu se pune peste tot (ca de exemplu Geamăna (Drăgoești), Vâlcea), doar în articolele unde trimite cuvântul ambiguizat. Ca exemplu, nota de dezambiguizare se pune la Vale însă nu și la Vale, Cluj. Ca să ajungi la Vale, Sibiu, prima dată mergi la pagina Vale și de aceea este nevoie de nota de dezambiguizare. Dar prea nu ai cum să ajungi la Vale, Sibiu trecând pe la Vale, Cluj. A existat mai demult o discuție la Discuție_Wikipedia:Dezambiguizare#Unde_folosim_nota_de_dezambiguizare pe tema asta. — Ark25 (discuție) 23 ianuarie 2012 04:56 (EET)
- Salut. Acea discuție nu a dus la un consens clar și, nu mai puțin important, consensul pe care îl susții atins nu a fost scris nicăieri în reguli. Am pus notele de dezambiguizare nu pentru cititorul focusat, ci pentru cel navigator care este dispus să afle despre multiplele utilizări ale unui toponimic sau altul. Iar la citirea articolului, nota nu e decât un mod simpatic (și discret, pentru că nu sare în ochi) de a informa cititorul despre aceste utilizări. // Gikü vorbe fapte luni, 23 ianuarie 2012, 07:15
- Nu e chiar așa. Discuția a fost lăsată în coadă de pește, pentru că în afară de Străinu nimeni nu s-a obosit măcar să dezbată subiectul. Iar discuția s-a cam terminat în doi peri. Cititorul ne-focusat va ajunge la Geamăna (Drăgoești), Vâlcea numai după ce a trecut pe la Geamăna sau eventual după ce a făcut căutare după Geamăna. În ambele variante, cititorul va afla despre multiplele utilizări ale numelui „Geamăna”. Sigur, se poate pune întrebarea legitimă dacă felul în care află este unul ușor de parcurs, intuitiv, ne-încâlcit. Eu aș zice că da, cititorul află într-un mod suficient de lizibil despre multiplele utilizări. Dacă nu ai nimic împotrivă, eu zic să mutăm discuția aceasta la Discuție_Wikipedia:Dezambiguizare#Unde_folosim_nota_de_dezambiguizare, ca să avem toate discuțiile pe subiect în același loc. — Ark25 (discuție) 24 ianuarie 2012 06:40 (EET)
- N-am absolut nimic împotrivă. Dar la Geamăna lumea poate ajunge și de la, să zicem, Batîc, Anenii Noi. // Gikü vorbe fapte marți, 24 ianuarie 2012, 10:47
- Nu e chiar așa. Discuția a fost lăsată în coadă de pește, pentru că în afară de Străinu nimeni nu s-a obosit măcar să dezbată subiectul. Iar discuția s-a cam terminat în doi peri. Cititorul ne-focusat va ajunge la Geamăna (Drăgoești), Vâlcea numai după ce a trecut pe la Geamăna sau eventual după ce a făcut căutare după Geamăna. În ambele variante, cititorul va afla despre multiplele utilizări ale numelui „Geamăna”. Sigur, se poate pune întrebarea legitimă dacă felul în care află este unul ușor de parcurs, intuitiv, ne-încâlcit. Eu aș zice că da, cititorul află într-un mod suficient de lizibil despre multiplele utilizări. Dacă nu ai nimic împotrivă, eu zic să mutăm discuția aceasta la Discuție_Wikipedia:Dezambiguizare#Unde_folosim_nota_de_dezambiguizare, ca să avem toate discuțiile pe subiect în același loc. — Ark25 (discuție) 24 ianuarie 2012 06:40 (EET)
Argumentul lui Giku este unul de bun simț și valid. Mai rămânde de văzut doar dacă vrem să punem nota de dezambiguizare și pentru cei care 'vor să mai afle afle despre multiplele utilizări ale unui toponimic sau doar pentru cei care caută un articol anume. — Ark25 (discuție) 9 februarie 2012 10:41 (EET)
Numele paginilor de dezambiguizare
[modificare sursă]- (adus de pe o altă pagină de discuții)
Salut ! Am observat că ai mutat ACM la ACM (dezambiguizare). La modul general, cred că e de preferat alegerea numelui paginii de dezambiguizare fără "(dezambiguizare)" în nume, atunci când este posibil. La Ro.WP cred că nu s-a discutat chestiunea, dar la en.wp e deja lămurită: en:Wikipedia:Disambiguation#Naming_the_disambiguation_page. Așa este și firesc, zic eu, sper să nu supăr — Ark25 (discuție) 13 martie 2010 22:47 (EET)
Ave ! Am studiat punctul de vedere pe care l-ai menționat la conexiunea indicată. Mi se pare logic felul în care problema este pusă și propusă spre rezolvare. De acord. Wars (discuție) 14 martie 2010 07:10 (EET)
- Cool. O să mut discuția asta la Discuție Wikipedia:Dezambiguizare, acolo este locul cel mai potrivit — Ark25 (discuție) 14 martie 2010 10:47 (EET)
- alte discuții:
Dacă se folosește formatul Dezambiguizare notă, unul dintre parametrii (cuvânt=Bobâlna) te direcționează obligatoriu către Bobâlna (dezambiguizare). Cred că de aceea am modificat pagina despre care vorbiți, ca să pot introduce formatul de dezambiguizare și redirecționarea să se facă într-un mod corect. Desigur, puteți modifica ceea ce considerați că este o greșeală sau doar un lucru inutil.
Cu stimă, Vali (discuție) 29 martie 2010 08:57 (EEST)
- Formatul {{dezambiguizare notă}} este destul de rudimentar. Există altele, mai performante (și mai specializate în același timp) cum ar fi {{altesensuri}}, {{trimite}}, {{pentru}}, {{despre}}. Ultimele două afișează mesaje care trimit către pagini care nu conțin „(dezambiguizare)” în titlu. În cazul paginilor de genul General Electric, se folosește {{trimite}}, pt că GE trimite acolo. În cazul paginilor de gen Sticlă, se folosește {{altesensuri}}. Alteori se folosește {{pentru}}, ca de exemplu la ATI Technologies acum. Pagina ARO (dezambiguizare) trebuie să conțină „dezambiguizare” în titlu, pt că pagina ARO este un articol. Dar atunci când pagina genul paginii MAN nu este nici articol, nici redirect către un articol, atunci practic ea este disponibilă pentru a fi pagină de dezambiguizare și poate fi folosită, așa că nu este nevoie de crearea paginii MAN (dezambiguizare). În plus, conform practicilor deja răspândite, paginile din lista de la MAN, nu vor avea note de dezambiguizare care să trimită către MAN, pentru că nu prea ai cum să ajungi la ele, căutând altceva. Când cauți ceva ce conține sau se abreviază cu „MAN”, prima dată mergi la MAN. Practic, dacă numele nu redirectează la un articol, sau nu este articol, atunci nu prea sunt articole care să trimită către MAN. Dacă totuși sunt excepții, se poate folosi {{pentru}}, {{despre}}, {{altesensuri2}}, și alte combinații. La Wikipedia engleză de exemplu toate paginile de dezambiguizare nu folosesc „(disambiguation)” dacă nu este nevoie. De exemplu en:CES. Am adăugat la Wikipedia:Groapa cu nisip câteva exemple — Ark25 (discuție) 29 martie 2010 09:30 (EEST)
- Am redenumit. Am și schimbat notele de dezambiguizare de la Bobâlna, Cluj, și Bobâlna, Hunedoara - deși practic nici nu este nevoie de ele. Nu ai cum să ajungi la Bobâlna, Hunedoara, atunci când cauți Bobâlna, Cluj, pentru că prima dată mergi la Bobâlna, care indică limpede și Bobâlna, Cluj. — Ark25 (discuție) 30 martie 2010 01:25 (EEST)
- altă discuție
Ai scris la redenumirea asta următoarea explicație: „cf. convenției”. La fel cred că am mai văzut o redenumire în aceeași direcție, de la numele cu paranteza (dezambiguizare) la cel fără. Despre care convenție e vorba? La Wikipedia:Dezambiguizare nu scrie despre o asemenea convenție. Dacă totuși există --- mă mir că n-am auzit de ea --- atunci trebuie menționată în îndrumar.
Mie mi se pare mai normal să existe o diferențiere clară, încă din titlu, între articolele propriu-zise și restul de pagini care stau (oarecum abuziv) în spațiul articolelor, deci cred că orice pagină de dezambiguizare trebuie să aibă paranteza în titlu. Pe același principiu orice listă are cuvîntul Listă sau Lista inclus în titlu. — AdiJapan 5 aprilie 2010 09:47 (EEST)
- Am văzut că am redenumit un articol redenumit de tine. Nu te-am mai anunțat pt că deja am avertizat ceva lume Discuție_Utilizator:BlueMonday#Pagini de dezambiguizare, Discuție_Utilizator:Vali#Pagini de dezambiguizare, Discuție_Utilizator:Wars#Numele paginilor de dezambiguizare, Discuție_Utilizator:Urzică#Pagini_de_dezambiguizare, și nu am mai zis nimic ca să nu încep să fiu exasperant. Discuția principală este aici: Discuție_Wikipedia:Dezambiguizare#Numele_paginilor_de_dezambiguizare. Să luăm de exemplu pagina XYZ. Sunt 3 cazuri:
- XYZ înseamnă ceva și atunci este pagină de articol. De exempul Sticlă
- XYZ este prescurtarea pentru un nume, iar această prescurtare este de departe cea mai folosită pentru acel nume. În cazul acesta, pagina XYZ redirectează spre articolul respectiv. Vezi de exemplu GE, Eminescu. Evident că numele acestea sunt folosite pentru a desemna „General Electric” și „Mihai Eminescu”, deci se face redirect
- XYZ este prescurtare pentru două sau mai multe noțiuni, niciuna nefiind de departe cea mai utilizată decât celelalte. Vezi de exemplu Popescu (tocmai l-am redenumit)
- în cazurile 1 și 2, pagina de dezambiguizare trebuie să conțină „dezambiguizare” în nume: Sticlă (dezambiguizare), GE (dezambiguizare), Eminescu (dezambiguizare).
- Dar în cazul al treilea, numele XYZ este disponibil, deci poate fi folosit ca pagină de dezambiguizare. Formatele pentru dezambiguizare {{altesensuri}}, {{trimite}} și {{pentru}} sunt făcute tocmai pentru a trata aceste 3 cazuri.
- Acum un an m-am ocupat mai pe larg de formatele de dezambiguizare, l-am tradus, aranjat și documentat și am observat la en.wp această situație, care nu a fost discutată la ro.wp. aici se folosea cam peste tot formatul {{dezambiguizare notă}}, care este destul de ineficient. Vezi de exemplu paginile en:ABZ, en:TOC, en:RMN - am luat 3 la întâmplare. Nu se folosește „disambiguation” în nume pt că nu este nevoie.
- Mie unuia mi se pare normal ca pagina să nu conțină „dezambiguizare” în cazuri de nume ca Popescu, înainte să merg la pagina respectivă îmi imaginez că este de fapt o dezambiguizare - deci știu la ce mă aștept — Ark25 (discuție) 5 aprilie 2010 10:27 (EEST)
- Completare: În anumite cazuri este intuitivă folosirea cuvântului „dezambiguizare” în numele paginii de dezambiguizare (ex: Eminescu (dezambiguizare)). În alte cazuri este mai intuitivă ne-folosirea cuvântului (ex: Popescu). Dincolo de intuitivitate însă aspectul practic:
- În cazul listelor, de exemplu Listă de companii din Belgia. Prezența cuvântului „Listă” este foarte folositoare, din cel puțin 2 privințe: 1. căutarea pe Google: căutarea „Listă companii Belgia” mie îmi aduce pe poziția a 5-a pagina Listă de companii din Belgia. 2. Navigarea prin Categorie:Companii din Belgia.
- În cazul dezambiguizării căutarea „listă popescu” nu îmi găsește pagina Popescu - aici poate ar trebui discutat, ar fi util ca pagina să conțină textul „Aceasta este o listă ..”. Căutarea pe google a textului „ABB dezambiguizare” găsește pe primele două locuri ABB cât și redirectul ABB (dezambiguizare). Dacă ne interesează aspectul eficientizării din pdv. al căutării pe google, trebuie să facem o discuție pe tema asta. De exemplu căutând „NET dezambiguizare”, nu găsesc pagina NET, probabil ar fi utilă crearea redirectării NET (dezambiguizare). — Ark25 (discuție) 5 aprilie 2010 11:03 (EEST)
- Am descoperit cu totul întîmplător discuția asta, deși conține un răspuns pentru mine...
- Nu înțeleg prin ce e mai bună organizarea nouă de cea veche. Diferența dintre ele, dacă înțeleg bine, este cam așa:
- Organizarea veche. Orice pagină de dezambiguizare are în titlu cuvîntul dezambiguizare, indiferent dacă există sau nu un subiect primar. Unde nu există un subiect primar titlul fără paranteza (dezambiguizare) este redirect spre titlul cu paranteză. Avantajul este că paginile de dezambiguizare se deosebesc încă din titlu de articolele propriu-zise.
- Organizarea nouă. Dacă nici unul dintre subiecte nu e primar paranteza nu se mai pune în titlu. Se face un redirect de la titlul cu paranteză la cel fără.
- Deci totul e la fel, diferă doar locul unde se pune efectiv conținutul paginii de dezambiguizare. Nu se simplifică nimic, accesibilitatea nu se schimbă, în schimb se reduce claritatea. Și atunci repet întrebarea: prin ce e mai bună noua organizare? De ce trebuia schimbată cea veche? — AdiJapan 17 aprilie 2010 11:48 (EEST)
Scuze abia acum am observat răspunsul. Păi de exemplu la en:Wikipedia:Disambiguation#Naming_the_disambiguation_page zice: „It is also acceptable to create a page at "Term ABC (disambiguation)" that redirects to a disambiguation page at "Term ABC”. Deci se poate crea pagina Popescu (dezambiguizare), care să redirecteze la Popescu, dar nu este obligatoriu, deoarece nu este necesară. Astfel, în această variantă, nu este nevoie neapărat de ambele pagini, cum era în varianta veche - aici ar fi .
Acuma, eu unul nu vreau să impun neapărat un punct de vedere. Pur și simplu mi se pare firească această variantă. Nu este treaba mea să vin cu argumente contrare opiniei mele - asta trebuie să o facă cei care susțin punctul de vedere opus. Totuși, am identificat până acum un singur argument pentru varianta cu „(dezambiguizare)” în titlu: De exemplu la pagina Pop, la secțiunea „Vezi și”, apare elementul Popescu (dezambiguizare). Astfel, cel care citește pagina, știe că acea legătură trimite către o pagină de dezambiguizare. Deci în cazul acela este utilă existența paginii Popescu (dezambiguizare) - dar și aici nu este nevoie de mai mult decât un redirect. Bine, se poate scrie și „Popescu - dezambiguizare”, la secțiunea „Vezi și” — Ark25 (discuție) 20 aprilie 2010 02:15 (EEST)
- Probabil e vorba de o diferență între... concepțiile de viață. Mie îmi plac regulile cît mai simple și cît mai generale, cu excepții numai unde e absolut necesar. Altora le plac regulile mai complicate. — AdiJapan 20 aprilie 2010 05:28 (EEST)
Fără pagină de dezambiguizare atunci când sunt doar două sensuri
[modificare sursă]Atunci când există doar două articole cu nume similare, nu este necesară crearea unei pagini de dezambiguizare. La pagina principală (unde trimite cuvântul dezambiguizat), folosiți {{pentru}} sau {{despre}}. De exemplu la Murfatlar este folosit {{pentru}}, iar la Ateneul Român este folosit {{despre}}. Astfel, paginile de dezambiguizare de genul Ateneul Român (dezambiguizare) și Murfatlar (dezambiguizare) nu sunt necesare. — Ark25 (discuție) 15 iunie 2010 09:17 (EEST)
- Îmi pare rău dacă par cârcotaș, dar ambele exemple sunt nefericite. Ateneul Român are într-adevăr doar două sensuri, dar Ateneu are mai multe, deci ar trebui să existe o pagină de dezambiguizare. Iar Murfatlar are cel puțin 3 sensuri (este și D.O.C. pentru vinurile din zonă), deci nu intră în această categorie. Ca principiu însă sunt de acord.--Strainu (دسستي) 15 iunie 2010 13:18 (EEST)
- Nu ești cârcotaș, firește că nu merita să pierd vremea să caut exemplele cele mai edificatoare, ci le-am ales pe cele care le-am avut la îndemână. Atunci când există doar două articole cu numele dezambiguizat, și mai ales dacă nu există șanse pe viitor să apară mai multe, atunci nu merită făcută pagina de dezambiguizare. Când o să găsesc exemple mai edificatoare, o să le menționez aici. — Ark25 (discuție) 15 iunie 2010 14:28 (EEST)
- P.S.: de multe ori se poate renunța la pagina de dezambiguizare și atunci când sunt trei sensuri, vezi de exemplu Ateneu. — Ark25 (discuție) 15 iunie 2010 14:33 (EEST)
- Jász-Nagykun-Szolnok (dezambiguizare) - aici e rezolvat folosind formatul {{trimite}}. — Ark25 (discuție) 16 iunie 2010 01:29 (EEST)
- Somogy (dezambiguizare)
Formate de dezambiguizare
[modificare sursă]Am creat categoria Categorie:Formate pentru note de dezambiguizare (echivalentul en:Category:Hatnote templates), în care am mutat formatele care se folosesc în articole, pentru a le deosebi de cele folosite în paginile de dezambiguizare. Acestea din urmă sunt cuprinse în Categorie:Formate de dezambiguizare, fiind enumerate și în pagina MediaWiki:Disambiguationspage. Răzvan Socol mesaj 8 iulie 2013 10:13 (EEST)
Dezambiguizări de făcut
[modificare sursă]Cine are chef să facă dezambiguizări (și să învârtă contorul, ofc), poate să consulte pagina Discuție:Râul Valea (dezambiguizare). De asemenea se poate căuta după numele tuturor satelor și orașelor dacă nu cumva există și Râul „Numele localității” - exemple: Sălătrucel, Vâlcea - Râul Sălătrucel; Șișești. La fel și pentru prefixul „Poiana” în loc de „Râul” - ex: Poiana Crăcăoani — Crăcăoani — Ark25 (discuție) 2 decembrie 2014 16:33 (EET)
Pentru râuri, avem lipsă dezambiguizări de genul Râul Aniniș:
O să mă gândesc la o modalitate de depistare automată a unor asemenea pagini de dezambiguizări care sunt necesare. — Ark25 (discuție) 5 decembrie 2014 03:26 (EET)
Dezambiguizare cu data nașterii
[modificare sursă]Salut! Am o întrebare despre omonimi, care are aceeași meserie sau ocupație. De pildă, sunt doi scrimeri cu numele Aldo Montano: unul s-a născut în anul 1910 și altul s-a născut în anul 1978. Pe Wikipedia în engleza sunt articolele en:Aldo Montano (pagină de dezambiguizare), en:Aldo Montano (fencer born 1910) și en:Aldo Montano (fencer born 1978). Care e format corect? Aldo Montano (scrimer n. 1978), Aldo Montano (n. 1978) sau altceva? Jastrow (discuție) 4 aprilie 2015 14:21 (EEST)
- Încă nu avem specificate reguli/norme pentru asemenea cazuri, deci nu putem spune că o formă sau alta este greșită. Mai există în uz și forma Adrian Ilie (fotbalist născut în 1981). Probabil sunt acceptabile toate, până nu apare cineva să conteste vreo variantă și să inițieze o discuție amplă referitoare la asemenea cazuri. Rămâne la alegerea dumneavoastră ce titlu preferați să-i dați articolului. --XXN, 5 aprilie 2015 17:30 (EEST)