Constantin Esarcu
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Constantin Esarcu | |||
 Diplomatul Constantin Esarcu | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 5 noiembrie 1836 București, Țara Românească | ||
| Decedat | 8 iunie 1898, (62 de ani) Govora, Regatul României | ||
| Cetățenie |  România  | ||
| Ocupație | naturalist, medic, pedagog, diplomat, politician | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| Educație | Sorbona | ||
| Alma mater | Universitatea din București | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Constantin Esarcu (n. , București, Țara Românească – d. , Govora, Mihăești, Vâlcea, România) a fost naturalist, medic, pedagog, diplomat și om politic, membru corespondent (din 1884) al Academiei Române. A absolvit Institutul Monti și Colegiul „Sfântul Sava” din București. La Paris a studiat științele naturale, iar licența în această disciplină a obținut-o în 1859 la Sorbona. În 1864 și-a luat doctoratul în medicină.
A fost unul dintre cei mai ferventi inițiatori și susținători ai acțiunilor culturale de la acea vreme, contribuind la înființarea mai multor societăți ("Ateneul Roman", "Societatea Amicilor Instrucțiunii", "Filarmonica").[1]
Biografie
[modificare | modificare sursă]În mai 1870 este numit director în Departamentul Cultelor. În perioada 1871-1873 a făcut parte din comitetul de conducere a Teatrului Național. La 25 februarie 1873 lansează propunerea de constituire a edificiului Ateneului Român și inițiază alături de Vasile A. Urechia și Nicolae Kretzulescu (Cretzulescu) campania "Dați un leu pentru Ateneu" (s-au pus în vânzare 500.000 de bilete loterie în valoare de 1 leu). În luna noiembrie 1873 este numit agent diplomatic la Roma. În această calitate a făcut publice numeroase documente, din arhivele orașelor Veneția, Milano, Florența sau Roma, referitoare la istoria românilor. Esarcu a donat Academiei Române un exemplar din Codex Bandinus, document de seamă pentru istoria catolicilor din Moldova.
A fost membru al Partidului Liberal-Conservator, pe care l-a reprezentat în calitate de senator în Parlamentul României. A deținut funcția de ministru al Afacerilor Străine (21 februarie - 26 noiembrie 1891). După o nouă perioadă (noiembrie 1891 - februarie 1893) petrecută la Roma, în calitate de Trimis Extraordinar și ministru Plenipotențiar, intră în rândurile dizidenței „drapeliste”. A lăsat moștenire întreaga sa avere Ateneului Român.[2]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Kallestrup, Shona (). Art and design in Romania 1866-1927: local and international aspects of the search for national expression. USA: Eastern European Monographs. p. 110. ISBN 0-88033-582-3.
- ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent at the Romanian Academy site
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||
| |||||||||||
