Sari la conținut

Chenarul bălților

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Chenarul bălților
Chenarul bălților (Littorella uniflora). a – planta; b - flori femele; c - floare masculă; d, e - fructul (nuculă).
Clasificare științifică
Regn: Plantae
(neclasificat): Angiospermae
(neclasificat): Eudicotidae
(neclasificat): Asteridae
Ordin: Lamiales
Familie: Plantaginaceae
Trib: Plantagineae
Gen: Littorella
Specie: L. uniflora
Nume binomial
Littorella uniflora
(L.) Asch., 1864
Sinonime
  • Plantago uniflora L. (1753)
  • Littorella juncea Bergius
  • Littorella lacustris L. Mant. (1771)

Chenarul bălților (Littorella uniflora) este o plantă acvatică amfibie perenă din familia plantaginacee răspândită în Europa. În România este găsită în sudul țării prin locuri mlăștinoase inundate, lacuri, șanțuri, pe malul mării.

Este o plantă acvatică amfibie, perenă, monoică, mică cu o înălțime de 2-12 cm. Rizomul este scurt, stolonifer (poartă stoloni). Stolonii scurți și subțiri, cu rădăcini și frunze dispuse în rozetă la nodurile. Frunzele simple, grupate în rozetă bazală, liniar subulate, plane, cilindrice sau semicirculare în secțiune, adeseori canaliculate, late de 1-2 mm și lungi de 1-5-10 (-25) cm, vaginate la bază. Scapul mai scurt decât frunzele, rareori, de aceiași lungime. Flori monoice, cu flori unisexuate, mascule și femele, dispuse pe aceeași plantă. Florile mascule sunt solitare, subsesile, dispuse pe un peduncul (scap) subțire, lung de 4 cm, ieșit din subțioara frunzelor bazale, cu caliciu format din 4 sepale, lung de 6-7 mm și corolă cilindrică, cu 4 lacinii; stamine în număr de 4 cu o lungime de 1-2 cm. Florile femele sunt sesile, dispuse câte 2-3 la baza pedunculului florilor mascule, cu caliciu format din 2-4 (de obicei 3) sepale înguste, libere și o corolă tubuloasă, bilabiată de 4-5 mm; stilul de circa 1 cm. Ovarul este superior, cu 2 loje (2 locular), numai în una din ele se află un ovul bazal. Fructul este o nuculă eliptică cafenie, uscată, indehiscentă, lungă de 2 mm, cu un cioc format din stigmatul persistent. Fructul conține o singură sămânță. Planta înflorește în mai-iunie (mai rar până în septembrie). Cariotipul 2n=24. [1][2][3][4][5][6]

Răspândirea în România

[modificare | modificare sursă]

În Banat, în lungul Dunării; Măcin (județul Tulcea), pe marginea bălților; sporadică în Dobrogea; Munții Retezat, barajul Râul Mare; Lacul Sărat. [1] [7]

  1. ^ a b Flora Republicii Populare Romîne. Redactor principal: Acad. Traian Săvulescu. Volumul VIII. Editura Academiei Republicii Populare Romîne. București 1961
  2. ^ Beldie Al. Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare. București: ed. Academiei Române, 1977-1979, vol. I-II.
  3. ^ Ciocârlan V. Flora ilustrată a României. București: Ceres, 2009.
  4. ^ I. Prodan, Al. Buia. Flora mică ilustrată a României. Ediția a V-a. Editura Agro-Silvică. București, 1966
  5. ^ Flora Europaea. Volume 4. Plantaginaceae to Compositae (and Rubiaceae). Cambridge University Press, 1976
  6. ^ Флора СССР. Том 23, Издательство Академии наук СССР, 1958
  7. ^ „Gavril Negrean. Addenda to "Flora Romaniae" Volumes 1-12. Newly published plants, nomenclature, taxonomy, chorology and commentaries (Part 1). Kanitzia 18: 89–194., Szombathely, 2011” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Chenarul bălților
Wikispecies
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Chenarul bălților