Carol Telbisz
| Carol Telbisz | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Cenadu Vechi, Imperiul Austriac |
| Decedat | (59 de ani) Timișoara, Austro-Ungaria |
| Cauza decesului | cauze naturale (insuficiență cardiacă) |
| Cetățenie |  Ungaria |
| Ocupație | local politician[*] jurist |
| Primar al municipiului Timișoara | |
| În funcție – [1] | |
| Premii | Ordinul Franz Joseph |
| Partid politic | |
| Alma mater | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta Universitatea din Viena |
Modifică date / text  | |
Carol Telbisz, înnobilat baron Telbisz de Obesenyo, (n. , Cenadu Vechi, Imperiul Austriac – d. , Timișoara, Austro-Ungaria) a fost jurist, primar al municipiului Timișoara (1885-1914) și consilier al Curții Regale Maghiare.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Carol s-a născut la Cenad într-o familie de bulgari bănățeni din Dudeștii Vechi. După ce a luat bacalaureatul la Liceul Raab în Seghedin a studiat la Facultatea de Drept din Budapesta (1872-1877), apoi a devenit doctor în drept administrativ la Universitatea din Viena. După acea juristul s-a stabilit la Timișoara ca avocat, unde a fost numit „avocat superior urban” (1883). În 1885, la doar 31 de ani, Telbisz devine primar al Timișoarei pentru patru ani, dar mandatul a fost până în 1914, când se îmbolnăvește și moare. Timp de aproape trei decenii cât a condus Primăria (1885-1914), el a reușit să ridice urbea la un nivel la care nimeni nu se aștepta.[2]
În 1905, Telbisz a devenit consilier al Curții Regale Maghiare. În același an, la aniversarea a 20 de ani în funcția de primar, a fost numit cetățean de onoare al Timișoarei.[3]
În anul 1912, politicianul Carol Telbisz a fost ridicat la rangul de baron maghiar cu predicatul de Obesenyo, iar doi ani mai târziu a fost decorat cu Crucea al Ordinului Împăratului Franz Joseph I la gradul de cavaler.
Realizări ca primar (selecție)
[modificare | modificare sursă]Când Carol Telbisz a fost ales primar, Timișoara era încă o fortăreață. În cele două decenii în care a fost primar, Telbisz a modernizat orașul și l-a adus la standardele din Belle Époque. Telbisz a ordonat demolarea zidurilor vechi și a înnoit orașul conform unui minuțios plan de urbanizare, elaborat după model vienez.[4] În timpul mandatului său a fost clădit sistemul municipal de canalizare, iar Cetatea Timișoara a fost conectată prin bulevarde largi cu suburbiile. Mai departe au luat ființă Piața Victoriei, cu palatele ei urbane, precum și Palatul Poștei. De asemenea au fost revoluționate economia și infrastructura, au fost îmbunătățite igiena publică, educația și solidaritatea socială,[5], a început construirea unei cazărmi noi de pompieri în Iosefin[6].
In memoriam
[modificare | modificare sursă]Un bust al lui Carol Telbisz a fost amplasat pe Aleea Personalităților din Timișoara.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Hungarian National Namespace, accesat în Hungarian National Namespace&rft_id=https://magyarnemzetinevter.hu&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Carol Telbisz" class="Z3988">
- ^ Biografie 1
- ^ Biografie 2
- ^ „Banaterra”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Temeswarer Zeitung, 25 octombrie 1914
- ^ Barbu, Mic atlas..., pp. 30
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Anton Peter Petri: „Biographisches Lexikon des Banater Deutschtums”, Marquartstein, 1992, ISBN 3-922046-76-2
- „Temeschburg/Temeswar: Eine südosteuropäische Stadt im Zeitenwandel”, Ed. HOG-Temeswar, Karlsruhe 1994
- Mic atlas al jud. Timiș, caleidoscop, Editura Eurostampa Timișoara, Dinu Barbu, 1966, ISBN 976-606-32-0335-0
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Carol Telbisz, primar la 31 de ani, 23 martie 2006, Evenimentul zilei
- Careul de ași al primarilor care au transformat Timișoara în “Mica Vienă”, 15 februarie 2013, Stefan Both, Adevărul
- Despre Carol Telbisz pe situl Banaterra Arhivat în , la Wayback Machine.
