Bureau Greisch
Bureau Greisch | |
Tip | Societate pe acțiuni |
---|---|
Gen | Birou de proiectare |
Fondată | 1959 |
Fondator(i) | René Greisch |
Țara | Belgia |
Sediu | Liège |
Oameni cheie | René Greisch, Jean-Marie Cremer |
Angajați | 180 |
Prezență online | |
http://www.greisch.com | |
Modifică date / text |
Bureau Greisch (în română Biroul Greisch), denumit și Bureau d'études Greisch[1] (în română Biroul de proiectare Greisch, prescurtat BEG[1]) este un birou de proiectare belgian și una din cele mai importante companii de profil din Europa. Bureau Greisch colaborează îndeaproape cu Universitatea din Liège, iar mulți dintre inginerii săi sunt și profesori la catedra Facultății de Științe Aplicate a acesteia.[2]
Compania a fost înființată în 1959, la Liège, când inginerul și arhitectul René Greisch și-a deschis propriul birou de proiectare.[3][4] În 1974, biroul Greisch, pe atunci relativ necunoscut, a câștigat un concurs pentru proiectarea viaductului Vilvoorde, o componentă cheie a inelului de autostradă al Bruxelles-ului.[4] În 1984, prin asocierea cu Jean-Marie Cremer și Raymond Louis, René Greisch a pus bazele actualei companii Bureau Greisch.[4]
Societatea este condusă de un consiliu director al cărui președinte este Clément Counasse.[5][6]
Bureau Greisch a realizat un mare număr de proiecte de poduri în Belgia, cu precădere în regiunea Liège, printre ele numărându-se Pont de Liège, podul din Wandre sau podul Père Pire din Ben-Ahin. Printre cele mai cunoscute lucrări de poduri din străinătate ale companiei se numără Pont de l'Europe din Orléans, viaductul Millau, podul hobanat Victor Bodson din Hesperange sau podul Yavuz Sultan Selim peste Bosfor.[7]
Însă compania a proiectat și tuneluri, drumuri și căi ferate, ecluze, stadioane, clădiri industriale, oficiale și de birouri, gări și stații de tramvai și metrou, iar printre lucrările sale cele mai semnificative se numără gara Liège-Guillemins, stadionul Pierre-Mauroy, circuitul de Formula 1 Spa-Francorchamps, elevatorul Strépy-Thieu sau podul-canal du Sart.[7] În cadrul proiectelor sale mai importante, Bureau Greisch a colaborat cu arhitecți renumiți, precum Santiago Calatrava, Marc Barani, Michel Virlogeux sau Manuel Salgado.[8][9]
Lucrări semnificative
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „BUREAU D´ETUDES GREISCH BEG”. energie.wallonie.be (în franceză). Service Public de Wallonie. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „LE BUREAU GREISCH, 60 ans d'excellence”. archiurbain.be (în franceză). ARCHI URBAIN. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Greisch Bureau d'études” (PDF). greisch.com (în engleză). Bureau Greisch. martie 2016. Accesat în .
- ^ a b c „Le bureau GREISCH, 60 ans d'excellence. Découverte”. cultureliege.be (în franceză). Culture Liège. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Clément COUNASSE”. greisch.com (în engleză). Bureau Greisch. Accesat în .
- ^ „General organisation”. greisch.com (în engleză). Bureau Greisch. Accesat în .
- ^ a b „Projects”. greisch.com (în engleză). Bureau Greisch. Accesat în .
- ^ „Gare des Guillemins à Liège (architecte: Santiago Calatrava, études: bureau Greisch)”. structurae.net (în franceză). Structurae. Accesat în .
- ^ a b Bart van Hoek (). „Staalbouwwedstrijd 2018: internationale projecten in de kijker”. architectura.be (în neerlandeză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Philippe Selke (). „A Liège, la Tour des Finances a été officiellement inaugurée (Jaspers-Eyers et BAG)”. architectura.be (în franceză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „17. Brug Rainha Santa Isabel” (PDF). Spanje/Portugal | ArchitectuurReisgids (în neerlandeză). Archipel: 170. Accesat în .
- ^ „A Istanbul, le plus gigantesque pont du monde sera Made in Belgium”. sudinfo.be (în franceză). La Meuse. . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- fr Pierre Loze și Jean-Luc Deru (fotograf), Bureau Greisch, les missions de l'ingénieur, editurile Mardaga și Prisme, 2012. pp. 384. ISBN: 978-2-8047-0106-2