Bogda, Timiș
| Bogda | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
 Bogda (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°58′41″N 21°34′20″E / 45.97806°N 21.57222°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Comună | Bogda |
| SIRUTA | 156044 |
| Altitudine | 160 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 94 locuitori |
| Fus orar | EET ( 2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST ( 3) |
| Cod poștal | 307070 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Bogda (înainte de 1924 Bogdan, germană Neuhof, maghiară Bogdarigós, din 1899 Rigósfürdő) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România.
Istorie
[modificare | modificare sursă]La începutul secolului al XV-lea, în zonă este menționat un sat numit Gyerk sau Györk, ai cărui proprietari erau János Gyerky și László Csegze.[1]
În anul 1436 sunt menționate pentru prima dată satele Also Baagd (Alsóbagd) și Felse Baagd (Felsőbagd) aparținând comitatului Arad, care - împreună cu alte câteva așezări - erau deținute de familia Bagdy din Basará.[1] În 1476, localitățile au fost unite sub numele de Bagd.[2]
La sfârșitul secolului al XV-lea, s-au stabilit sârbi, localitatea purtând denumirea de Bogda sau Bogdán.[3]
În 1552, după moartea lui Mihály Bagdy și a fiicei sale, Ferdinand I a donat moșiile Bagdyak familiei Gál din Gyula.[1]
În timpul ocupației turcești, satul a fost depopulat; pe harta lui Mercy realizată în anii 1720 apare ca Bogdan - loc părăsit. La mijlocul secolului al XVIII-lea, români din comitatele Arad și Hunedoara colonizează localitatea vecină, Sintar, localitate populată, inițial, de slavi.[2]
În 1771, Karl-Samuel Neumann Edler von Buchholt, funcționar la oficiul sării din din Lipova, a construit 42 de case pe locul fostei localități Bagd, unde sosiseră coloniști germani din Tirol; satul refondat a fost numit Neuhof. În 1782, familia Pottyondy a cumpărat satul de la Trezorerie și l-a deținut timp de o sută de ani.[3]
Biserica catolică închinată Vizitei Fecioarei Maria datează din 1845.[4]
Băile termale, care folosesc apa curativă a zonei, au fost construite la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar în 1899, la cererea lui Anton Neuhoff, denumirea maghiară (oficială) a satului a fost schimbată din Bogdarigós în Rigósfürdő. Școala a fost construită în 1915.[2]
Până la Tratatul de la Trianon, localitatea a aparținut districtului Lipova, din Comitatul Timiș. După instalarea administrației române, în 1919, deși viața balneară a continuat, populația așezării a început să scadă. În timp ce în 1910 erau 474 de locuitori, în majoritate germani, în 1941 erau doar 388 (în mare parte români), iar în 1966 187.[5]
Instaurarea comunismului a avut un impact negativ asupra vieții satului: stațiunea balneară a fost naționalizată în 1949 și apoi transformată în tabără pentru pionieri, iar în 1989 satul a fost desființat, guvernul comunist având în plan sistematizarea acestuia. După căderea comunismului, satul a fost refondat în 1990.[2][6]
La recensământul din 2011, localitatea avea 74 de locuitori (72 de români, 2 nu au declarat). Întrucât nu au mai rămas catolici în sat, Biserica Ortodoxă a preluat biserica catolică în 2013.
La începutul secolului al XXI-lea, casele nelocuite au fost cumpărate de timișorenii înstăriți drept case de vacanță.[6]
Băile termale
[modificare | modificare sursă]Potrivit legendei, coloniștii germani din Altringen au găsit o icoană a Fecioarei Maria în pământ în timpul construcției caselor. Icoana a fost așezată într-o scobitură săpată într-un deal stâncos, lângă Bogda, iar după un timp a răsărit un izvor tămăduitor în acel loc. Altarul Sf. Maria a devenit curând un loc de pelerinaj, iar familia Pottyondy, care era proprietara satului, a construit o capelă din donațiile pelerinilor (mai târziu capela Băilor).[3]
Sunt deja menționate ca băi populare în anii 1820 („ein Gesundsheitbad, welches sehr stark beschutz wird” - română: ”niște băi termale care sunt foarte bine păzite”).[7]
Dezvoltarea spectaculoasă a stațiunii balneare poate fi datată la sfârșitul secolului al XIX-lea, când au fost construite, printre altele, Vila Tereza și clădirile de tratament. Apa curativă a avut un efect deosebit de bun asupra bolilor reumatice; s-a consemnat că sute de oameni și-au recăpătat capacitatea de a merge, lăsându-și cârjele în podul sanatoriului. Centrul balnear a fost vizitat de crema aristocrației, iar pacienții au fost tratați de medicii vienezi în sanatoriu.[8]
În 1949, comuniștii veniți la putere au naționalizat băile termale, apoi în anii 1960 le-au transformat într-o tabără pentru pionieri, cu 280 de paturi, care includea și plajă, saună și facilități sportive. După schimbarea de regim din 1989, locul a fost folosit în continuare ca tabără de tineret o perioadă. În anul 2000, tabăra a fost retrocedată fostului proprietar, dar a fost răscumpărată repede de Agenția Națională a Taberelor, care începuse un proces de modernizare, însă a fost închisă în 2003 din lipsă de fonduri. Clădirile au devenit părăsite, din care s-a furat tot ce se putea.[8]
Demografie
[modificare | modificare sursă]| Recensământ[9] | Etnie | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Locuitori | români | maghiari | germani | alte naționalități | |||
| 1880 | 373 | 100 | 4 | 268 | 1 | |||
| 1910 | 474 | 195 | 46 | 232 | 1 | |||
| 1930 | 396 | 183 | 9 | 198 | 6 | |||
| 1977 | 140 | 104 | 8 | 9 | 19 | |||
| 2002 | 78 | 75 | 2 | - | 1 | |||
Personalități
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Lendvai Miklos. „Temes varmegye nemes csaladjai” (PDF). Budapesti Hírlap nyomdája. Accesat în 22 mai 2023. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ a b c d Dinu Barbu. „Mic atlas al județului Timiș” (PDF). Consiliul Județean Timiș. Accesat în 22 mai 2023. Verificați datele pentru:
|access-date=(ajutor) - ^ a b c „Rigósfürdő. | Borovszky Samu: Magyarország vármegyéi és városai | Kézikönyvtár” (în maghiară). www.arcanum.com. Accesat în .
- ^ Dr. Vajda Sandor. „Szűz Mária tisztelete, emlékművei Arad megyében” (PDF). Partium XX. Accesat în .
- ^ „Erdély etnikai és felekezeti statisztikái a népszámlálási adatok alapján, 1852-2011. Varga E. Árpád 2002-től kiegészített adatsorai”. nepszamlalas.adatbank.ro. Accesat în .
- ^ a b „FOTO Ţinutul şvăbesc care trebuia să dispară după planurile lui Ceauşescu. S-a transformat în sat de vacanţă pentru oamenii cu bani de la Timişoara”. adevarul.ro. . Accesat în .
- ^ Stotz, Johann Leopold (). Das Königreich Ungarn.. Pozsony: Carl Friedrich Wigand. p. 333.
- ^ a b „Tabara scolara de la Bogda, din judetul Timis, candva loc de relaxare pentru spuma societatii, azi o ruina cucerita de balarii. Foto si video | OpiniaTimisoarei.ro”. www.opiniatimisoarei.ro. Accesat în .
- ^ kia.hu Arhivat în , la Wayback Machine., (PDF; 982 kB) E. Varga: Statistik der Einwohnerzahlen nach Ethnie im Kreis Timiș laut Volkszählungen von 1880–2002
Legături externe
[modificare | modificare sursă] | Acest articol despre o localitate din județul Timiș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |