Blaga Aleksova
| Blaga Aleksova | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Tetovo, Macedonia de Nord |
| Decedată | (85 de ani) Skopje, Macedonia de Nord |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Iugoslaviei Macedonia de Nord.svg){kind=small} Republica Socialistă Federativă Iugoslavia |
| Ocupație | arheologă |
| Limbi vorbite | limba macedoneană[1] |
| Activitate | |
| Instituție | Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje |
| Alma Mater | Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje |
Modifică date / text  | |
Blaga Aleksova (n. , Tetovo, Macedonia de Nord – d. , Skopje, Macedonia de Nord) a fost o arheologă macedoneană.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Aleksova a absolvit liceul și a studiat la Departamentul de Istorie a Artei a Universității Sfinții Chiril și Metodiu din Skopie. A obținut doctoratul în arheologie medievală în 1958 de la Universitatea din Lublin.[2] În anii 1948–1950 a lucrat în calitate de curator la Muzeul Orașului Skopje, iar apoi, timp de 15 ani, a condus Departamentul de Arheologie Medievală la Muzeul de Arheologie. În perioada 1962–1975 a fost directorul acestui muzeu. În 1971 și 1983 a fost bursieră la Dumbarton Oaks. Între anii 1975–1983 a lucrat la Institutul de Istorie a Artei ca profesor de arheologie creștină medievală și timpurie. În anul 1983 s-a retras din activitate.[3] Începând cu 1997 a fost membră a Academiei Macedonene de Științe și Arte.[4]
În perioada 1952–1956 a efectuat cercetări în zona Demir Kapija, unde a descoperit ruinele unei bazilici creștine timpurii recunoscute ca monument al istoriei macedonene. În 2011, a fost luată decizia de a o reconstrui.[5] Ca parte a proiectelor de cercetare iugoslav-americane, Aleksova a efectuat cercetări în Bargali și Stobi. În timpul lucrărilor desfășurate în anii 1966–1971, în Bargala au fost descoperite o bazilică, un rezervor urban și un complex rezidențial. În 1975, a efectuat lucrări arheologice la situl arheologic Kale, la gura râurilor Złetowska și Bregałnica, lângă orașul Krupiszte.[6] Pe baza cercetărilor, Aleksova susține că frații Chiril și Metodiu au creat aici alfabetul glagolitic, deși nu toți oamenii de știință sunt de acord cu această teorie.[7][8] În 1981, ea a efectuat cercetări în Stobi în domeniul cercetărilor arheologice de dinainte de război, unde a descoperit bazilica, care s-a dovedit a fi cea mai veche biserică creștină din Macedonia.[4][9]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ „Македонско археолошко научно друштво”. www.mand.org.mk. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Блага Алексова (1922-2007) – МАНУ” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Блага Алексова”. macedonia.kroraina.com. Accesat în .
- ^ „Реконзервација и ревитализација на ранохристијанска базилика | opstinademirkapija.gov.mk” (în macedoneană). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Nacev, Trajce (). „Конзерваторско-реставраторски работи на археолошки локалитет Кале-Црвена Црква” (în engleză).
- ^ „Штипскиот Музеј доби четири милиони денари за проекти од национален интерес”. МИА (în macedoneană). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Локалитетот Кале кај Крупиште е една од можните локации каде е напишана глаголицата”. 24.mk. Accesat în .
- ^ „Епископска базилика - Национална установа Стоби”. www.stobi.mk. Accesat în .
