Sari la conținut

Biserica de lemn din Ștefănești, Târgu Cărbunești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Ștefănești, oraș Târgu Cărbunești, județul Gorj, foto: august 2015.
Absida altarului
Uşile împărăteşti: Buna Vestire
Iisus pe tron (cu picioare sub forma şerpilor)[1]
Partea dreaptă a tâmplei
Biserica și clopotnița văzute din drum
Cruce de lemn pictată

Biserica de lemn din Ștefănești, oraș Târgu Cărbunești, județul Gorj, a fost construită în anul 1836. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: GJ-II-m-B-09404[2].

Istoric și trăsături

[modificare | modificare sursă]

Biserica se află în cătunul Ungurelu de Jos, fost sat de olari[3]. Conform tradiției a fost strămutată în locul acesta, cu circa 200 de ani în urmă, din „Pârâul Larg” sau „Pârâul cu Paștele”, locul unde se aduna întreaga comunitate pentru prăznuire[4].

Forma tipologică constituie argumentul datării bisericii în veacul al XVII-lea. O navă dreptunghiulară de mici dimensiuni, 6,62 m/4,10 m[5], și un altar retras, poligonal, cu patru laturi, cu particularitatea arhaică a unghiului în ax[6] (laturile în ax ale altarului având 1,94 m)[7].

Vârsta mare a bisericii mai poate fi argumentată de peretele plin ce compartimentează nava și o icoană cu Nașterea Maicii Domnului, în stil brâncovenesc[8].

Acoperirea interioară cuprinde bolți semicilindrice peste pronaos, naos și altar, retrasă pe o bârnă cea din naos, intersectată de două fâșii curbe, cea a altarului[9].

Icoanele împărătești datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Pentru pictura tâmplei, care cuprinde registrele obișnuite, semnează „Cosma” în „1836 martie 16”. Icoanele din pronaos au fost repictate, în anul 1888, de preotul Rafail[10].

Nu se cunoaște cu exactitate anul sfințirii bisericii. Inițial era acoperită cu șiță. În anul 1934 i s-a făcut o temelie de piatră și a fost tencuită în interior și în exterior. În anul 1952 i s-a construit o nouă clopotniță în locul celei vechi care se ruinase[11].

  • Pănoiu, Andrei (). Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Românească. Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București: manuscris. 
  • Pănoiu, Andrei (). Din arhitectura lemnului. București: Editura Tehnică. CZ 721:694/5(498). 
  1. ^ Ioana Cristache-Panait, pag.357
  2. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ Ioana Cristache-Panait, pag.353
  4. ^ Ioana Cristache-Panait, pag.353
  5. ^ Ioana Cristache-Panait, pag.357
  6. ^ Ioana Cristache-Panait, pag.354
  7. ^ Ioana Cristache-Panait, pag.357
  8. ^ Ioana Cristache-Panait, pag.354
  9. ^ Ioana Cristache-Panait, pag.357
  10. ^ Ioana Cristache-Panait, pag.354
  11. ^ date menționate într-un vechi istoric aflat în biserică

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons