Sari la conținut

Banca Angliei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Banca Angliei

Emblema Băncii Angliei

Sediul Băncii Angliei
Sediul centralStrada Threadneedle, Londra
Înființare27 iulie 1694
guvernator al Băncii Angliei[*]  Modificați la WikidataMark Carney[*][[Mark Carney (Governor of the Bank of England, and former Governor of the Bank of Canada (born 1965))|​]]
Andrew Bailey[*][1]  Modificați la Wikidata
MonedăLira Stelină
Cod ISO 4217GBP
Rezerve£565 miliarde[2]
Baza ratei de împrumut0.5%[3] rată stabilită la data de 5 martie 2009
Prezență online
www.bankofengland.co.uk

Banca Angliei (în engleză Bank of England), cunoscută ca Bătrânica de pe Strada Threadneedle a fost fondată de rege în 1694[4] și mutată în locul actual în 1734. Banca a fost naționalizată în data de 1 martie 1946.[5] Mandatul Băncii Angliei este menținerea ratei inflației la 2%. Dacă rata inflației depășește cu mai mult de 1% ținta de 2%, guvernatorul Băncii Angliei trebuie să scrie o scrisoare deschisă către Chancellor of the Exchequer (similar cu ministrul de finanțe) pentru a explica ce măsuri va lua pentru a readuce nivelul inflației la 2%.[4] Această măsură a fost necesară ca urmare, a crizei din 2007-2009 când rata inflației a urcat de la 2,1% în decembrie 2007 la 4,7% în august 2008.[4]

Istoria Băncii Angliei

[modificare | modificare sursă]

Banca Angliei a fost fondată în 1694 prin Decretul Parlamentului, ca reprezentând banca a guvernului și administrator al datoriei publice. Banca a fost fondată la propunerea scoțianului William Peterson, regelui William de Orania și Regina Maria, în căutare de resurse financiare pentru susținerea războaielor cu Franța. Inițial Banca Angliei a fost înființată pentru 10 ani.[6] Dreptul de funcționare a fost reînoit de către Parlament în anul 1709, moment în care i se asigură băncii poziția dominantă în emisiunea de bancnote, pentru ca în 1715 banca va obține monopolul emisiunii de bancnote în Londra. Prima ei tranzacție a fost un împrumut oferit guvernului, în valoare de 1.200.000 de lire sterline. În următorii 40 de ani, Banca Angliei a devenit bancherul multor departamente guvernamentale, păstrându-le bani și oferindu-le împrumuturi. După criza din 1847, banca își asumă rolul de împrumutător de ultimă instanță și procedează la ajustări ale nivelului ratei de dobândă, pentru stabilizarea pieței monetare.[7]

Caricatură reprezentând Banca Angliei şi premierul William Pitt cel Tânăr cel din urmă a decis pe 26 ianuarie 1797 să interzică temporar băncii să plătească în aur, și în schimb să plătească în bancnote.

Independența Băncii Angliei

[modificare | modificare sursă]

În mai 1997 după ce laburiștii au câștigat alegerile generale, Gordon Brown pe atunci Chancellor of the Exchequer, a oferit băncii centrale, responsabilități depline în stabilirea politicii monetare.[4][5]

Rata dobânzii de politică monetară

[modificare | modificare sursă]
Anul Data Rata dobânzii
de politică monetară
2006 3 august 4,7500
2006 9 noiembrie 5,0000
2007 11 ianuarie 5,2500
2007 10 mai 5,5000
2007 5 iulie 5,7500
2007 6 decembrie 5,5000
2008 7 februarie 5,2500
2008 10 aprilie 5,0000
2008 8 octombrie 4,5000
2008 6 noiembrie 3,0000
2008 4 decembrie 2,0000
2009 8 ianuarie 1,5000
2009 5 februarie 1,0000
2009 5 martie 0,5000

Relaxarea cantitativă

[modificare | modificare sursă]

În 2009 Banca Angliei a început programul de relaxare cantitativă, prin crearea de lire sterline, din nimic, pentru a achiziționa active financiare, precum obligațiuni de stat (Gilts).[8]

Anul Data Suma de lire sterline
creată de Banca Angliei
Total bani creați
până la data respectivă
Membri care au votat pentru crearea de bani
2009 martie 75 miliarde de lire sterline 75 miliarde de lire sterline Charles Bean, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, Paul Tucker, Kate Barker, Tim Besley, David Blanchflower, Andrew Sentance
2009 mai 50 miliarde de lire sterline 125 miliarde de lire sterline Charles Bean, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, Paul Tucker, Kate Barker, Tim Besley, David Blanchflower, Andrew Sentance
2009 august 50 miliarde de lire sterline 175 miliarde de lire sterline Charles Bean, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Kate Barker, Tim Besley, David Blanchflower, Andrew Sentance
2009 noiembrie 25 miliarde de lire sterline 200 miliarde de lire sterline Charles Bean, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Kate Barker, Tim Besley, David Blanchflower, Adam Posen, Andrew Sentance
2011 octombrie 75 miliarde de lire sterline 275 miliarde de lire sterline Charles Bean, Ben Broadbent, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Martin Weale, Adam Posen
2012 februarie 50 miliarde de lire sterline 325 miliarde de lire sterline Charles Bean, Ben Broadbent, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Martin Weale, Adam Posen
2012 iulie 50 miliarde de lire sterline 375 miliarde de lire sterline Charles Bean, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Martin Weale, Adam Posen
  1. ^ https://www.bankofengland.co.uk/about/people/andrew-bailey/biography, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Bank of England (). „Bank of England Annual Report 2015” (PDF). Bank of England | Publications. Accesat în . 
  3. ^ „– UK reduces interest rates to 0.5%”. BBC News. . Accesat în . 
  4. ^ a b c d Alexander Davidson, How the global financial markets really work, Ed. Kogan Page, Londra, 2009, p.31.
  5. ^ a b „About the Bank | Bank of England”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Bogdan Căpraru, Activitatea bancară Sisteme, operațiuni și practici, Ed. C.H. Beck, București, 2010, p.177.
  7. ^ Bogdan Căpraru, Activitatea bancară Sisteme, operațiuni și practici, Ed. C.H. Beck, București, 2010, p.179.
  8. ^ QE a 'monumental mistake', pensions experts say | Business | The Guardian

Legături externe

[modificare | modificare sursă]