Sari la conținut

Arnulf I de Flandra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Arnulf I de Flandra
Date personale
Născut889 d.Hr. Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani) Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSint-Pietersabdij[*][[Sint-Pietersabdij (fomer monastery in Ghent, Belgium)|​]] Modificați la Wikidata
PărințiBalduin al II-lea de Flandra[1]
Ælfthryth, Countess of Flanders[*][[Ælfthryth, Countess of Flanders (Countess consort of Flanders (877-929))|​]][1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAdelolf de Boulogne Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAdela de Vermandois (din )[1] Modificați la Wikidata
CopiiBalduin al III-lea de Flandra[1]
Liutgarde of Flanders[*][[Liutgarde of Flanders ((936-964))|​]][2]
Hildegard of Flanders[*][[Hildegard of Flanders (countess of Holland)|​]]
Elstrude de Flandre[*][[Elstrude de Flandre (Peerage person ID=211991)|​]][3]
Egbert of Flanders[*][[Egbert of Flanders (937 - est. 10 Jul 953)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluricount of Boulogne[*][[count of Boulogne (historical title in the Kingdom of France)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Flandra[*]

Arnulf I de Flandra (n. cca. 890–d. 28 martie 965), supranumit cel Mare, a fost cel de al treilea conte de Flandra, domnind între 918 și 964.

Arnulf a fost fiul contelui Balduin al II-lea de Flandra cu Aelfthryth de Wessex, fiică a regelui anglo-saxon Alfred cel Mare.[4] Prin mama sa, Arnulf descindea din regii anglo-saxoni ai Angliei, iar prin tată din Carol cel Mare.[5] Se presupune că Arnulf și-a primit numele de botez după Sfântul Arnulf de Metz, un progenitor al dinastiei catolingiene.[6]

La moartea tatălui său din 918, Arnulf a devenit conte de Flandra, în vreme ce fratele său, Adelolf a primit Comitatul de Boulogne.[4] Cu toate acestea, în 933 Adelolf a murit, drept pentru care Arnulf a preluat și comitatul de Boulogne pentru sine, ulterior însă conferindu-l nepotului său, Arnulf al II-lea.[7]

Arnulf I a extins cu mult stăpânirea flamandă către sud, ocupând fie integral, fie doar în parte Artois, Ponthieu, Amiens și Ostrevent. El a profitat de pe urma conflictelor dintre Carol cel Simplu și Robert I, iar apoi dintre Ludovic al IV-lea și baronii săi.

În expansiunea sa către sud, Arnulf a intrat în mod inevitabil în conflict cu normanzii, care încercău să își securizeze frontiera lor nordică. Această situație a condus în 942 la asasinarea ducelui de Normandia, Guillaume "Spadă Lungă" de către oamenii lui Arnulf.[8] Amenințarea vikingă s-a redus în timpul ultimilor ai de domnie ai lui Arnulf, drept pentru care el și-a putut îndrepta atenția către reformarea instituțională a Flandrei.

Numele primei soții a lui Arnulf nu este cunoscut, dar se știe că a avut cu aceasta cel puțin o fiică:[9]

În 934, Arnulf s-a recăsătorit, cu Adela de Vermandois, fiică a contelui Herbert al II-lea de Vermandois.[4], cu care avut următorii copii:

Arnulf l-a numit pe fiul său Balduin co-guvernator (ca Balduin al III-lea) din 958, însă acesta acesta a murit înainte de vreme, în 962, astfel încât Arnulf a fost succedat de fiul minor al lui Balduin, Arnulf al II-lea.[4]

  1. ^ a b c d Kindred BritainKindred Britain&rft_id=http://kindred.stanford.edu&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Arnulf I de Flandra" class="Z3988"> 
  2. ^ The Peerage 
  3. ^ Genealogics 
  4. ^ a b c d e f g h Detlev Schwennicke, Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band II (Verlag von J. A. Stargardt, Marburg, 1984), Tafel 5.
  5. ^ The Annals of Flodoard of Reims, 919-966 (ed. Steven Fanning & Bernard S. Bachrach), University of Toronto Press, CA, 2011, p. xx.
  6. ^ Philip Grierson, 'The Relations between England and Flanders before the Norman Conquest', Transactions of the Royal Historical Society, Vol. 23 (1941), p. 86 n. 1.
  7. ^ Renée Nip, 'The Political Relations between England and Flanders (1066-1128)', Anglo-Norman Studies 21: Proceedings of the Battle Conference 1998 (ed. Christopher Harper-Bill), The Boydell Press, Woodbridge, UK, 1999, p. 150.
  8. ^ David Nicholas, Medieval Flanders, Londra, Longman Group UK Limited, 1992, p. 40.
  9. ^ a b Heather J. Tanner, Families, Friends and Allies: Boulogne and Politics in Northern France and England, C.879-1160, Leiden, Brill, Leiden, 2004, p. 55 n. 143.

Bibliografie suplimentară

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Arnulf I de Flandra