Sari la conținut

Agustinia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Agustinia
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SubdiviziuneTitanosauriformes
SupraclasăSarcopterygii
ClasăReptilia
SubclasăTetrapodomorpha
InfraclasăElpistostegalia
SupraordinDinosauria
OrdinSaurischia
ParvordinNeosauropoda
Gen
Agustinia
Bonaparte, 1999
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Agustinia (/ɑːɡəˈstɪniə/) este un gen de dinozauri sauropod din Cretacicul timpuriu al Americii de Sud. Genul conține o singură specie, A. ligabuei, cunoscută dintr-un singur specimen recuperat din formația Lohan Cura din provincia Neuquén, Argentina. A trăit acum aproximativ 116–108 milioane de ani, în stadiile Aptian–Albian ale Perioadei Cretacice timpurii.

Descoperire și denumire

[modificare | modificare sursă]

Holotipul și singurul specimen cunoscut de Agustinia, MCF-PVPH-110, a fost descoperit în 1997 de o expediție a Museo Argentino de Ciencias Naturales din Buenos Aires, la câțiva kilometri vest de orașul Picún Leufú, în sudul provinciei Neuquén. Rocile sitului aparțin secțiunii superioare a formației Lohan-Cura. Această expediție a fost parte a unui program desfășurat de muzeu în 1996 și 1997 pentru a descoperi noi fosile de vertebrate în formația Lohan-Cura.

Numele generic Agustinia onorează pe studentul de atunci Agustin Martinelli, care a descoperit scheletul și a fost parte din echipa de excavație a Museo Argentino de Ciencias Naturales. Dinozaurul a fost numit inițial într-un rezumat din 1998 scris de paleontologul argentinian Jose Bonaparte. Numele generic propus inițial a fost „Augustia”, care era deja utilizat pentru un gândac (vezi și Megapnosaurus și Protognathosaurus). Bonaparte a schimbat numele în Agustinia într-o lucrare completă publicată în 1999. Numele specific, ligabuei, onorează pe Dr. Giancarlo Ligabue, un filantrop care a oferit suport financiar expediției care a recuperat rămășițele.

Descriere

[modificare | modificare sursă]
O restaurare învechită a Agustiniei, care arată osteoderme extinse, despre care se crede că sunt fragmente de oase de coastă și șold

Numai rămășițe fragmentare ale lui Agustinia sunt cunoscute, incluzând fragmente de vertebre din regiunile spatelui, șoldurilor și cozii coloanei vertebrale. De asemenea, au fost recuperate părți ale membrului posterior inferior, constând dintr-o fibulă, tibie și cinci metatarsiene. Un femur (osul coapsei) a fost găsit la fața locului, dar era prea fragmentat pentru a fi colectat.

Agustinia era cunoscută pentru plăcile sale de armură presupuse, numite osteoderme, interpretate inițial ca o serie de țepi și plăci verticale largi pe centrul spatelui său, oarecum asemănătoare cu Stegosaurus, care nu este înrudit. Cu toate acestea, cercetările ulterioare au contestat interpretarea acestor elemente ca osteoderme.[1] Studiile suplimentare ale materialului fosil prost conservat au arătat că aceste „plăci” erau mai probabil fragmente de coaste și oase ale șoldurilor.[2] Această reevaluare a fost confirmată prin histologia presupuselor osteodermă, care nu se potrivesc cu structura internă a altor osteoderme titanosauriene. Osul fragmentar al șoldului a fost identificat provizoriu ca parte a iliumului.[3]

O fibulă (osul piciorului inferior) recuperată are aproximativ 895 de milimetri lungime. Comparând-o cu același os la dinozaurii înrudiți, acest lucru indică faptul că Agustinia ar fi putut avea aproximativ 15 metri lungime. Partea inferioară a tibiei era subțire atunci când era privită din față (anteroposterior), indicând că tibia era mai subțire decât cea a titanozaurilor precum Antarctosaurus sau Saltasaurus. Elementele piciorului sunt comparabile cu cele ale titanozaurilor.

Rămășițele sunt fragmentare și nu au multe caracteristici distinctive care să poată fi folosite pentru a o separa de alți sauropozi. Din această cauză, unii autori au considerat Agustinia un nomen dubium, deoarece se bazează pe rămășițe insuficiente pentru a fi comparate cu dinozauri înrudiți.[4] Cu toate acestea, Bellardini et al. (2022) au considerat-o valabilă pe baza caracteristicilor morfologice unice observate în vertebre.[5]

Clasificare

[modificare | modificare sursă]

Datorită armurii sale presupus neobișnuite, Agustinia a fost inițial atribuită propriei sale familii, Agustiniidae, dar acest nume de familie nu este acceptat pe scară largă. Agustinia este dificil de clasificat din cauza naturii sale fragmentare și pentru că prezintă trăsături atât ale diplodocoidelor cât și ale sauropodelor titanozauriene. Puținele caracteristici distinctive existente în specimenul tip au determinat-o pe Kristina Curry Rogers să clasifice Agustinia ca un titanozaur litostroțian totuși, Mannion et al. (2013) au clasificat-o ca membru al cladei mai bazale Somphospondyli.[6][4] În contrast, D'Emic et al. (2009) au concluzionat că nu erau prezente caracteristici diagnostice care să permită o clasificare în cadrul Diplodocoidea sau Titanosauria și au clasificat Agustinia ca Neosauropoda incertae sedis.[7]

O publicație din 2022 de Flavio Bellardini et al. a găsit suficiente dovezi pentru a clasifica Agustinia ca un rebbachisaurid în cadrul Diplodocoidea, mai derivat decât Amazonsaurus. Cladograma de mai jos ilustrează rezultatele analizelor lor filogenetice:[8]

În descrierea lor din 2024 referitoare la Campananeyen, Lerzo et al. au găsit suport suplimentar pentru o poziție rebbachisauridă a lui Agustinia, favorizând afinitățile mai apropiate de Nigersaurinae în cadrul Khebbashia.[9]

Paleomediul

[modificare | modificare sursă]
Reconstrucție scheletică a Comahuesaurus contemporan înrudit

Agustinia este cunoscută din formația Lohan Cura din Cretacicul timpuriu din provincia Neuquén, Argentina. Alți dinozauri, inclusiv rebbachisauridul Comahuesaurus și somphospondilanul Ligabuesaurus, au fost de asemenea numiți din această formație. Rămășițe de broaște țestoase, inclusiv două specii de Prochelidella, sunt cunoscute din aceeași zonă.[10][11]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ D'Emic, M. D.; Wilson, J. A.; Chaterjee, S. (). „The titanosaur (Dinosauria: Sauropoda) osteoderm record: review and first definitive specimen from India”. Journal of Vertebrate Paleontology. 29 (1): 165–177. Bibcode:2009JVPal..29..165D. doi:10.1671/039.029.0131. 
  2. ^ Mannion, Philip D.; Upchurch, Paul; Barnes, Rosie N.; Mateus, Octávio (). „Osteology of the Late Jurassic Portuguese sauropod dinosaur Lusotitan atalaiensis (Macronaria) and the evolutionary history of basal titanosauriforms”. Zoological Journal of the Linnean Society. 168: 98–206. doi:10.1111/zoj.12029. 
  3. ^ Bellardini, F.; Cerda, I.A. (). „Bone histology sheds light on the nature of the "dermal armor" of the enigmatic sauropod dinosaur Agustinia ligabuei Bonaparte, 1999”. The Science of Nature. 104 (1): 1. Bibcode:2017SciNa.104....1B. doi:10.1007/s00114-016-1423-7. PMID 27942797. 
  4. ^ a b Mannion, Philip D.; Upchurch, Paul; Barnes, Rosie N.; Mateus, Octávio (). „Osteology of the Late Jurassic Portuguese sauropod dinosaur Lusotitan atalaiensis (Macronaria) and the evolutionary history of basal titanosauriforms”. Zoological Journal of the Linnean Society. 168: 98–206. doi:10.1111/zoj.12029. 
  5. ^ Bellardini, F.; Coria, R. A.; Windholz, G. J.; Martinelli, A. G.; Baiano, M. A. (). „Revisiting the Early Cretaceous sauropod Agustinia ligabuei (Dinosauria: Diplodocoidea) from southern Neuquén Basin (Patagonia, Argentina), with implications on the early evolution of rebbachisaurids”. Historical Biology: An International Journal of Paleobiology. 35 (12): 1–27. doi:10.1080/08912963.2022.2142911. 
  6. ^ Kristina Curry Rogers (). „Titanosauria: A Phylogenetic Overview”. În Kristina Curry A. Rogers; Jeffrey A. Wilson. The Sauropods. Evolution and Paleobiology. Berkeley CA: University of California Press. pp. 50–103. doi:10.1525/california/9780520246232.003.0003. ISBN 0-520-24623-3. 
  7. ^ D'Emic, M. D.; Wilson, J. A.; Chaterjee, S. (). „The titanosaur (Dinosauria: Sauropoda) osteoderm record: review and first definitive specimen from India”. Journal of Vertebrate Paleontology. 29 (1): 165–177. Bibcode:2009JVPal..29..165D. doi:10.1671/039.029.0131. 
  8. ^ Bellardini, F.; Coria, R. A.; Windholz, G. J.; Martinelli, A. G.; Baiano, M. A. (). „Revisiting the Early Cretaceous sauropod Agustinia ligabuei (Dinosauria: Diplodocoidea) from southern Neuquén Basin (Patagonia, Argentina), with implications on the early evolution of rebbachisaurids”. Historical Biology: An International Journal of Paleobiology. 35 (12): 1–27. doi:10.1080/08912963.2022.2142911. 
  9. ^ Lerzo, Lucas N.; Fernández-Baldor, Fidel Torcida; Canale, Juan I.; Whitlock, John A.; Otero, Alejandro; Gallina, Pablo A. (). „They all floated in the Cretaceous: new rebbachisaurid (Sauropoda, Diplodocoidea) with a highly pneumatized skeleton from the Upper Cretaceous (lower Cenomanian) of Patagonia, Argentina”. Historical Biology (în engleză): 1–14. doi:10.1080/08912963.2024.2383708. ISSN 0891-2963. 
  10. ^ Carballido, José Luis; Salgado, Leonardo; Pol, Diego; Canudo, José Ignacio; Garrido, Alberto (). „A new basal rebbachisaurid (Sauropoda, Diplodocoidea) from the Early Cretaceous of the Neuquén Basin; evolution and biogeography of the group”. Historical Biology (în engleză). 24 (6): 631–654. Bibcode:2012HBio...24..631C. doi:10.1080/08912963.2012.672416. ISSN 0891-2963. 
  11. ^ Bellardini, Flavio; Coria, Rodolfo A; Pino, Diego A; Windholz, Guillermo J; Baiano, Mattia A; Martinelli, Augustin G (). „Osteology and phylogenetic relationships of Ligabuesaurus leanzai (Dinosauria: Sauropoda) from the Early Cretaceous of the Neuquén Basin, Patagonia, Argentina”. Zoological Journal of the Linnean Society (în engleză). 196 (4): 1333–1393. doi:10.1093/zoolinnean/zlac003. ISSN 0024-4082. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Agustinia&oldid=16605612