Sari la conținut

Împărăteasa Xiaokangzhang

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Împărăteasa Xiaokangzhang
Date personale
Născută1640 Modificați la Wikidata
Decedată (23 de ani) Modificați la Wikidata
Beijing, Dinastia Qing Modificați la Wikidata
PărințiTong Tulai[*][[Tong Tulai (Qing dynasty person CBDB = 65777)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriTong Guogang[*][[Tong Guogang (uncle of Kangxi Emperor of Qing dynasty; present at the signing of the Treaty of Nerchinsk (1689))|​]]
Tong Guowei[*][[Tong Guowei (Qing dynasty person CBDB = 65776)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuÎmpăratul Shunzhi Modificați la Wikidata
CopiiÎmpăratul Kangxi Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăHouse of Aisin-Gioro[*][[House of Aisin-Gioro (Royal family of the Qing Dynasty)|​]]

-Împărăteasa Xiaokangzhang (Manchu: Hiyoošungga Nesuken Eldembuhe Hūwangheo; n. 1640 – d. , Beijing, Dinastia Qing) a fost soția Împăratului Shunzhi din Dinastia Qing. Titlul de împărăteasă i-a fost garantat postum, de către fiul ei atunci când a devenit Împăratul Kangxi în 1661.

Numele original al împărăteasei Xiaokangzhang a fost Tong (佟).[1] Deși familia ei era de origine Chinezi Han, ei au trăit printre Jurchen timp de mai multe generații și au fost asimiliați în societatea Jurchen. Tatăl împărătesei Xiaokangzhang a fost Tong Tulai (佟圖賴; 1606–1658), un lider militar. Bunicul ei a fost Tong Yangzhen (佟養真; d. 1621). A avut doi frați - Tong Guogang (佟國綱; d. 1690) și Tong Guowei (佟國維; d. 1719).

Lady Tunggiya a intrat la curtea Împăratului Shunzhi ca o consoartă obișnuită. Nu a primit niciodată nici un titlu în timpul domniei lui Shunzhi. În 1654 i-a născut împăratului un fiu, Xuanye. Când Shunzhi a murit în 1661, Xuanye a fost ales să fie succesor și a fost instalat pe tron ca Împăratul Kangxi. Lady Tunggiya a primit titlul de "Împărăteasa văduvă Cihe" (慈和皇太后).

Lady Tunggiya a murit la 20 martie 1663 în Orașul Interzis la vârsta de 23 de ani. S-a spus că moartea ei a fost cauzată de o boală necunoscută însă circumstanțele morții ei sunt suspecte.[2]

  1. ^ Chiumei Ho: The Glorious Reign of Emperor Qianlong. London 2004, p. 23.
  2. ^ Silas Wu, passage to power: K'ang-hsi and his heir apparent, 1661-1722 (Cambridge: council on East Asian Studies, Harvard University, 1979), 14-15, 195-96, n. 5.