Teatru științifico-fantastic

Teatrul științifico-fantastic include lucrări dramatice jucate în direct, fără a se include în această categorie programele de televiziune și producțiile cinematografice. Teatrul SF a fost pus într-un con de umbră de producțiile similare literare sau de televiziune, dar este notabil ca fiind cel care a dat lumii cuvântul robot (prin piesa lui Čapek, R.U.R. - Rosumovi Univerzální Roboti). Lucrări de Jules Verne, Mary Shelley, Terry Bisson sau George Orwell au fost adaptate în producții dramatice.[1][2] Filmul Metropolis (regizat de Fritz Lang) a fost adaptat într-un muzical.[3][4]

Scenă de la producția piesei de teatru Rosumovi Univerzální Roboti (Rossum’s Universal Robots) de Karel Čapek. Piesa a dus la folosirea universală a cuvântului "robot"

Lucrarea Posle milijon godina (După un milion de ani), scrisă de Dragutin Ilić în 1889, este considerată prima piesă de teatru științifico-fantastic din istoria literaturii mondiale. Totodată aceasta a pus bazele științifico-fantasticului în Serbia.[5][6]

Piese de teatru SF în ordine cronologică (selecție)

modificare

Piese de teatru SF românești (selecție)

modificare
  • Rinocerii (1959) de Eugen Ionescu
  • Drum bun, scumpul nostru astronaut! (1960), comedie în șase tablouri și un epilog de Victor Bîrlădeanu. Valeriu (elev în clasa a XI-a) și colegii săi doresc să realizeze un costum de astronaut, fiind ajutați printre alții și de un peronaj neobișnuit, Omul de pe altă Planetă.
  • De vânzare Paradisul! (1963) de Ștefan Tita - în CPSF 216-218
  • Femeia cosmică (1965) de Horia Aramă, în CPSF 244
  • Paradisul (1965) de Horia Lovinescu, Paradisul e o planetă îndepărtată locuită de adami și de eve, o societate încremenită condusă de Marele Pontif (locțiitorul așa-zisului Demiurg). Există o clasă de aristocrați (kuklanii) și una de subordonați (adamii simpli). Rolul sclavilor revine roboților. Munca, gândirea, dorința de a te apropia de semenii tăi sunt considerate păcate capitale. Copiii se nasc în eprubetă, iar o evă simplă, dacă vrea să devină mamă, e considerată o criminală. Apariția unui pământean face ca mulțimea să-l considere un eliberator, în timp ce tagma asupritorilor e cuprinsă de panică.[7]
  • Proximalul (1971) de Romulus Dinu - în CPSF 390-391. Câțiva cercetători caută omul zăpezilor. Urmele adânci pe care le descoperă îi duce într-o peșteră din munți. Dar aici descoperă un proximal și un robotom veniți cu zece mii de ani în urmă din Proxima Centauri pentru a studia fauna bipedă a Terrei.
  • Despărțire la marele zbor (1982) și Fântânile (1983) de Romulus Bărbulescu și George Anania.
  • Oameni de rezervă (2004) de Bogdan Ficeac
  • Cam târziu, domnule Godot! (2009) de Doru Moțoc

Dramaturgi notabili

modificare

Referințe și note

modificare
  1. ^ Fahrenheit 451 (play)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ De la Pământ la Lună de Jules Verne | LaRepublica.pe
  3. ^ Metropolis the Musical. Randy Bowser
  4. ^ METROPOLIS
  5. ^ English translation of Dragutin Ilić's sci-fi drama "After a Million Years"
  6. ^ Živković, Zoran (1990). Enciklopedija naučne fantastike 1. Belgrade: Prosveta. p. 317.
  7. ^ Colecția Povestiri științifico-fantastice, 1965, nr. #257-258, pp.7

Legături externe

modificare