Ravenna

Ravenna sau Ravena este un oraș cu 140.000 locuitori, capitală a provinciei cu același nume în regiunea Emilia-Romagna din Italia. Orașul a fost capitala unui exarhat bizantin.

Ravenna

— Oraș —

Drapel

Stemă

Ravenna

Ravenna (Italia)

Poziția geografică

Coordonate: 44°25′04″N 12°11′58″E / 44.41778°N 12.19944°E

039014

Guvernare

- Primar

Michele De Pascale[*] (Partito Democratico, 19 iunie 2016)

Suprafață^[1]

- Total

652,9 km²

Altitudine

4 m.d.m.

Populație (31 mai 2011)

- Total

159.404 locuitori

- Densitate

244,1 loc./km²

Fus orar

CET ( 1)

- Ora de vară (DST)

CEST ( 2)

Cod poștal

48121

Prefix telefonic

0544

Localități înfrățite

- Speyer

- Posadas[*]

- Chartres

- Chichester

- Dubrovnik

Patron

Ravennanti

- Ziua

24 iulie

Prezență online

http://www.comune.ra.it/ Site Oficial
GeoNames

OpenStreetMap relation

Poziția localității Ravenna

Istorie

Perioada antică

Ravenna a fost inițial o așezare etruscă, apoi umbră. Romanii au colonizat întreaga vale a Padului în Secolul al II-lea î.Hr..

În secolul I, pe locul unei așezări mai vechi de pe timpul împăratului Cezar August, este construit portul Classis, în jurul căruia se dezvoltă orașul roman. Zona de coastă a mării s-a deplasat treptat spre est, din cauza depunerilor de aluviuni și a nisipului adus de râu. Istoricul bizantin Iordanes a remarcat în secolul al VI-lea că pe locul portului Classis, a văzut nu catarge, ci livezi de meri.

Odată cu divizarea Imperiului Roman în anul 395, împărat al Imperiului Roman de Apus, cu capitala la Milano, devine Honorius. În 402, după asedierea Milanului de către vizigoții lui Alaric, Honorius strămută capitala Imperiului la Ravenna, el și sora lui, Galla Placidia, alegându-și orașul drept reședință permanentă. În Ravenna, au fost ridicate primele clădiri creștine. Din acest moment Ravenna a devenit un important centru economic, politic și cultural.

În anii 450-470 lupta pentru putere în Imperiul Roman de Apus face să se succeadă rapid un număr de 9 împărați. Ultimul împărat, Romulus Augustulus, este detronat de Odoacru în 476. Imperiul Roman de Apus a încetat să mai existe, Odoacru conducând Italia de la Ravenna.

În 493 Odoacru este ucis conducătorul ostrogoților Teodoric. Împăratul Roman de Răsărit Anastasiu I îl recunoaște pe Teodoric rege al Italiei. Acesta din urmă menține capitala regatului său tot la Ravenna. După moartea lui Teodoric (526) orașul este condus de fiica acestuia Amalusanta.

În 540 Iustinian cel Mare asediază Ravenna, și Vitiges capitulează. După moartea lui Iustinian Ravenna rămâne bizantină până în Secolul al VIII-lea, fiind capitală a Exarhatului bizantin de Ravenna.

În 751 Ravenna, este cucerită de lombarzi; orașul a suferit foarte mult în urma invaziei acestora, deși a fost a doua reședință a regilor lombarzi (prima fiind Pavia). În secolele VIII-XV Ravenna a fost parte a diverselor entități statale, precum imperiul lui Carol cel Mare.

Monumente

Basilica di San Vitale: biserică romanică din secolul al XVI-lea, cu interior în stil bizantin, cu hramul Sf. Vitalis (secolul I).
Basilica Sant’Apollinare Nuovo: biserică romanică din secolul al VI-lea, cu interior în stil bizantin, cu mozaicuri și cu chipul lui Isus Pantocrator, dedicată Sf. Apollinaris din secolul I.

Ambele monumentele din Ravenna au fost înscrise în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Demografie

Ravenna - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Personalități născute aici

Valentinian al III-lea (419 - 455), împărat al Imperiului Roman de Apus
Romulus Augustulus (463 - 476?), ultimul împărat al Imperiului Roman de Apus
Petru Damiani (1007 - 1072), episcop, cardinal
Francesca da Rimini (1259 - 1285), personaj din Divina Comedie
Andrea Mandorlini (n. 1960), fotbalist
Amedeo Umberto Rita Sebastiani (cunoscut ca Amadeus, n. 1962), moderator de televiziune

Bibliografie

Friedrich Wilhelm Deichmann: Ravenna. Hauptstadt des spätantiken Abendlandes. Bd. 1: Geschichte und Monumente (1969). Bd. 2: Kommentar, Teil 1 (1974). Teil 2 (1976). Teil 3: Geschichte, Topographie, Kunst und Kultur, Indices zum Gesamtwerk (1989). Plananhang (1976). Bd. 3: Frühchristliche Bauten und Mosaiken von Ravenna (1958)
Deborah Mauskopf Deliyannis: Ravenna in Late Antiquity. Cambridge 2010.

Note

^ Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în 16 martie 2019

Legături externe

Catedrala de la Ravenna, 10 iunie 2008, C. Delvoye, CrestinOrtodox.ro

Vezi și

[9fd629b5e2a2982729aa0abc7cfdbc64-1] Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în 16 martie 2019

[1]