Prisacă (sistem de fortificații)
Pentru alte sensuri, vedeți Prisacă.
Prisacă (în maghiară gyepű) este un termen care se referă la un sistem medieval de fortificații din zone împădurite lăsate în paragină, prevăzute cu locuri de trecere supravegheate militar, denumite porți.
Acestea reprezentau linii defensive constituite din elemente complexe de fortificare: valuri continue, palisade construite în zone de trecere obligatorie și chiar fortificații din pământ și lemn și turnuri de supraveghere.[1] Prisăcile erau dispuse pe aliniamente naturale ușor de apărat și, erau întărite prin plantarea de vegetație deasă, șanțuri și întărituri din stâlpi de lemn.
Unii cercetători atribuie apariția primelor prisăci pe teritoriul Transilvaniei migratorilor avari.[2]
Vezi și articolul: [[]]Vezi și articolele [[]] și [[]]Vezi și articolele Prisaca (dezambiguizare), Presaca (dezambiguizare) și Prisăcani (dezambiguizare)Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].Referințe
modificare- ^ Ioan Marian Țiplic; Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania (927/934-1257), între mit, naționalism și arheologie, Institutul European, Colecția Academica, XX, 2007, pag. 106
- ^ Doina Ciobanu; The role of salt deposits in the political-military history of the Carpatho-Danubian space in the I-XIII centuries, în Studia Antiqua et Archaeologica, IX, Iași, 2003, pag. 436
Legături externe
modificare
