Științifico-fantasticul (numit și știință-ficțiune, SF sau science-fiction, din engl. science fiction este un gen artistic prezent cu precădere în literatură și cinematografie, a cărui temă principală este impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor.
Genul literar științifico-fantastic mai este cunoscut și sub denumirea de „literatură de anticipație” sau „literatură științifico-fantastică”.
În general se folosesc două abrevieri pentru „științifico-fantastic”: SF/S.F. și sci-fi. SF sau S.F. sunt abrevierile cele mai folosite de către scriitorii acestui gen și de către fani. Pe de altă parte termenul englez sci-fi (propus de Forrest J. Ackerman în 1954) a crescut foarte mult în popularitate și este astăzi mult mai folosit în presa scrisă, cu toate că unii scriitori de științifico-fantastic nu sunt de acord cu folosirea lui.
„Când mi-am început cariera de scriitor, am fost lăudat pe nedrept că aș fi evitat înrolarea în armată. Am naufragiat în Canada cu o vagă idee de a evita armata, dar nici nu am mai fost chemat la comisie. Nu știu ce aș fi făcut dacă aș fi fost incorporat. Nu prea eram în apele mele pe atunci. Probabil că aș fi bocit și aș fi plecat. Firește, nu mi-ar fi plăcut.” (10 iunie 2008).
„În 1977, fiind părinte pentru prima dată și lipsit de orice entuziasm pentru orice fel de carieră, m-am trezit scoțând de la naftalină vechiul meu interes pentru science fiction. Simultan, zgomote ciudate s-au auzit din New York și Londra. Cu un deceniu în urmă, vedeam literatura punk ca pe un fel de bombă cu explozie întârziată îngropată adânc în coasta societății și mi s-a părut că revenirea mea la literatură este un semn. Și am început atunci să scriu.” („Since 1948”)
Colonizarea spațială (așezări spațiale, habitate spațiale) reprezintă crearea unui habitat uman autonom (auto-suficient) în afara Terrei și constituie obiectivul de lungă durată al agențiilor spațiale, scopul suprem al programelor spațiale, așa cum spunea în 2005 Michael D. Griffin, administrator NASA.
William Ford Gibson (n. 17 martie1948) este un scriitor canadian de origine americană. Romanele lui de ficțiune speculativă i-au atras numele de "profetul întunecat" al genului cyberpunk. Gibson a inventat termenul de "cyberspațiu" în povestirea sa "Burning Chrome" (1982) și a popularizat conceptul mai târziu în romanul său de debut, Neuromancer (1984). Închipuindu-și cyberspațiul, Gibson a creat o iconografie a erei informaționale înainte de apariția Internet-ului în anii '90.[2] Tot lui Gibson i se datorează prezicerea apariției programelor de reality-tv și stabilirea conceptelor de bază a dezvoltării mediilor virtuale precum jocurile video și World Wide Web.
Pentru că familia lui s-a mutat foarte des în timpul copilăriei lui, Gibson a devenit un adolescent timid și izolat, care prefera să citească science-fiction. După ce și-a petrecut adolescența într-un internat privat din Arizona, Gibson a evitat recrutarea în armată pe timpul războiului din Vietnam emigrând în Canada în 1968, unde a devenit preocupat de contracultură și, după ce s-a stabilit în Vancouver, a devenit scriitor profesionist. Și-a păstrat cetățenia dublă. Primele lucrări ale lui Gibson tratează un viitor apropiat sumbru, povestirile lui analizând efectele ciberneticii și rețelelor de calculatoare asupra oamenilor – o "combinație între calitatea slabă a vieții și calitatea înaltă a tehnicii ". Povestirile i-au fost publicate în revistele populare de science fiction. Temele, decorurile și personajele dezvoltate în aceste povestiri culminează în primul său roman, Neuromancer, care a avut un mare succes atât din partea criticii cât și a cititorilor, declanșând practic mișcarea literară cyberpunk.
^Cu text aldin sunt articolele dezvoltate peste 10 KB