Partida semi-italiană

Partida semi-italiană (numită și Apărarea Paris) este unul din răspunsurile negrului la partida italiană. Începe cu mutările:

Partida semi-italiană

a b c d e f g h 8 8 7 7 6 6 5 5 4 4 3 3 2 2 1 1 a b c d e f g h
Mutări	1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nc4 d6
ECO	C50
Numită după	• Partida italiană (Giuoco Piano) • Rodzinski vs. Alehin, Paris 1913
Deschiderea părinte	Partida italiană
Sinonim(e)	Apărarea Paris

1. e4 e5

2. Cf3 Cc6

3. Nc4 d6

Negrul intenționează să joace apărarea ungară cu un timpuriu ...Ng4, în lupta pentru controlul pătratului d4. Partida a fost încercată de Alexandr Alehin la începutul carierei sale. Prima punere a ei în practică într-o competiție internațională a avut loc în 1846. Horowitz a considerat apărarea „solidă” și a scris de asemenea: „Nu pare suficient pentru egalitate.”

Codul Enciclopediei deschiderilor de șah pentru semi-italiană este C50.

Acest articol utilizează notație algebrică pentru a descrie mutările dintr-o partidă de șah.

Variante

Varianta principală: 4.c3

• 4...Ng4 5.d4 De7 6.Ne3 Cf6 7.Db3 Cd8 8.Cbd2 g6 9.dxe5, și albul stă puțin mai bine; poziție la care s-a ajuns în partida Levenfish–Tolush, Leningrad 1939 (negrul a câștigat).
• 4...De7 5.d4 g6 sau 5.0-0 g6, satisfăcător pentru negru (Alehin).
• 4...Ne6 este preferată de Tartakower.

4.d4

4... Ng4 (după 4...exd4 5.Cxd4 Cf6 6.Cc3 și albul are un joc mai liber, potrivit lui Keres; în locul lui 5...Cf6, Evans a sugerat 5...g6!?), iar acum:

• 5. c3 și urmează:
  • 5...Dd7, și albul are un avantaj spațial după 6.d5 sau 6.Nb5 (Keres), sau după 6.Ne3 (Evans).
  • 5...Cf6 6.Db3, cu avantaj clar pentru alb (Keres).
  • 5...Df6 6.Ne3 Nxf3 7.Dxf3, cu un anumit avantaj pentru alb (Keres).
  • 5...De7 se transpune pe linia principală.
• 5. h3! și albul stă ceva mai bine, de exemplu: 5... Nxf3 6. Dxf3 și urmează:
  • 6...Cf6 7.d5 (Unzicker).
  • 6...Df6 7.Db3 Cd8 8.dxe5 dxe5 9.Ne3 Nd6 10.Cc3 Ce7 11.Cb5 a6 12.Cxd6 Dxd6 13.0-0 Dc6 14.f4! acest atac al albului a fost pus în parctică în partida Gavrikov–Vladimirov, URSS 1978 (Unzicker).

4.h3

Albul previne mutarea 4...Ng4. Replica 4.h3 duce la situații similare cu apărarea ungară, de exemplu 4...Ne7 5.d4, și urmează:

• 5...Cf6 6.d5 Cb8 7.Nd3 0-0 8.Ne3 a5 9.g4!? (Keres a preferat 9.c4) Ca6 10.Dd2 c6 11.c4 Cd7 12.Cc3 Cdc5, ajungându-se la un joc tăios cu șanse egale; variantă jucată în partida Kupreichik–Podgayets, USSR 1970.
• 5...Cxd4 6.Cxd4 exd4 7.Dh5 g6 8.Dd5 Ne6 9.Dxb7 Cf6 10.Nxe6 fxe6 11.Dc6 Rf7 12.Cd2 Dd7 13.Dc4 c5 14.0-0 d5 (Sax–Ivkov, Amsterdam 1976), cu joc egal (Unzicker).

4.Cc3

Transpus în partida Maslov–Lutikov, URSS 1963, care a continuat 4...Ng4 5.h3 Nxf3 6.Dxf3 Cf6 7.Ce2 (sau 7.d3) și albul stă ceva mai bine (Keres, Filip).

Partide notabile

	a	b	c	d	e	f	g	h
8									8
7									7
6									6
5									5
4									4
3									3
2									2
1									1
	a	b	c	d	e	f	g	h

Poziția după 11.f3

Rodzinski versus Alehin, Paris 1913:

1. e4 e5 2. Cf3 Cc6 3. N4 d6 4. c3 Ng4 5. Db3!?

5.d4, și poziția albului este ceva mai bună.

5... Dd7 6. Cg5?!

6.Nxf7 Dxf7 7.Dxb7 Rd7 8.Dxa8 Nxf3 9.gxf3 Dxf3 10.Tg1 Dxe4 11.Rd1 Df3 12.Re1 De4 cu șah veșnic (Alehine), sau 12...e4 13.Ca3 Ce5 14.Dxa7 Cd3 15.Rf1, cu joc egal potrivit lui Sozin, dar negrul poate da mat forțat: 15...Dd1 16.Rg2 Cf4 17.Rg3 Df3 18.Rh4 Dh3 19.Rg5 Ce6#.

6... Ch6 7. Cxf7 Cxf7 8. Nxf7 Dxf7 9. Dxb7 Rd7 10. Dxa8 Dc4 11. f3 (vezi diagrama) Nxf3! 12. gxf3 Cd4 13. d3?

13.cxd4 Dxc1 cu avantaj clar pentru negru.

13... Dxd3 14. cxd4 Ne7 15. Dxh8 Nh4# 0–1

Vezi și

• Deschidere (șah)