Paradoxul frunzei de ceai

fenomen din dinamica fluidelor

În domeniul dinamicii fluidelor, paradoxul frunzei de ceai este un fenomen în care frunzele de ceai dintr-o ceașcă migrează spre centrul și fundul ceștii după ce sunt amestecate, în loc să fie împinse spre marginile ceștii, așa cum ne-am aștepta într-o centrifugă spiralată.

Frunzele de ceai se adună în mijloc și pe fund, în loc să se așeze pe marginea ceștii.
Linia albastră reprezintă curgerea secundară care împinge frunzele de ceai spre centrul fundului ceștii.
Vizualizarea curgerii secundare în modelul unui cot de râu (A. Ya. Milovich, 1913,[1] curgerea de la dreapta la stânga). Liniile de curent de lângă fund sunt marcate cu colorant injectat cu o pipetă.

Explicația fizică corectă a paradoxului a fost oferită pentru prima dată de James Thomson în 1857. El a corelat corect apariția curgerii secundare (atât în atmosfera Pământului, cât și în ceașca de ceai) cu „frecarea la baza ceștii″.[2] Formarea curgerilor secundare într-un canal inelar a fost tratată teoretic de Joseph Valentin Boussinesq încă din 1868.[3] Migrația particulelor de lângă fund în curgerile cu coturi de râu a fost investigată experimental de A. Ya. Milovich în 1913.[1] Soluția a fost propusă pentru prima dată de Albert Einstein într-un articol din 1926, în care a explicat eroziunea malurilor râurilor și a respins legea lui Baer.[4][5]

Explicație

modificare

Amestecarea pune apa din ceașcă în mișcare de rotație, generând o forță centrifugă spre exterior. Totuși, aproape de fund, frecarea încetinește mișcarea apei. Astfel, forța centrifugă este mai mică aproape de fund decât în partea de sus, ceea ce duce la o curgere circulară secundară (elicoidală) care se deplasează spre exterior în partea superioară, coboară de-a lungul marginii exterioare și apoi se îndreaptă spre interior de-a lungul fundului, aducând frunzele spre centru.[5]

Aplicații

modificare

Acest fenomen a fost utilizat pentru a dezvolta o nouă tehnică de separare a globulelor roșii din plasma sanguină,[6][7] pentru a studia sistemele de presiune atmosferică[8] și în procesul de producere a berii, pentru a separa trubul coagulat în vârtej.[9]

  1. ^ a b His results are cited in: Joukovsky N.E. (). „On the motion of water at a turn of a river”. Matematicheskii Sbornik⁠(d). 29.d)&rft.atitle=On the motion of water at a turn of a river&rft.volume=29&rft.date=1914&rft.au=Joukovsky N.E.&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Paradoxul frunzei de ceai" class="Z3988">  Reprinted in: Collected works. 4. Moscow; Leningrad. . pp. 193–216; 231–233 (abstract in English). 
  2. ^ James Thomson, On the grand currents of atmospheric circulation (1857). Collected Papers in Physics and Engineering, Cambridge Univ., 1912, 144-148 djvu file
  3. ^ Boussinesq J. (). „Mémoire sur l'influence des frottements dans les mouvements réguliers des fluides” (PDF). Journal de mathématiques pures et appliquées. 2e Série. 13: 377–424. Arhivat din original (PDF) la . 
  4. ^ Bowker, Kent A. (). „Albert Einstein and Meandering Rivers”. Earth Science History. 1 (1): 45. Bibcode:1988ESHis...7...45B. doi:10.17704/eshi.7.1.yk72n55q84qxu5n6. Accesat în . 
  5. ^ a b Einstein, Albert (martie 1926). „Die Ursache der Mäanderbildung der Flußläufe und des sogenannten Baerschen Gesetzes”. Die Naturwissenschaften⁠(d). Berlin / Heidelberg: Springer. 14 (11): 223–4. Bibcode:1926NW.....14..223E. doi:10.1007/BF01510300.d)&rft.atitle=Die Ursache der Mäanderbildung der Flußläufe und des sogenannten Baerschen Gesetzes&rft.volume=14&rft.issue=11&rft.pages=223-4&rft.date=1926-03&rft_id=info:doi/10.1007/BF01510300&rft_id=info:bibcode/1926NW.....14..223E&rft.aulast=Einstein&rft.aufirst=Albert&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Paradoxul frunzei de ceai" class="Z3988">  English translation: The Cause of the Formation of Meanders in the Courses of Rivers and of the So-Called Baer's Law, accessed 2017-12-12.
  6. ^ Arifin, Dian R.; Leslie Y. Yeo; James R. Friend (). „Microfluidic blood plasma separation via bulk electrohydrodynamic flows”. Biomicrofluidics. American Institute of Physics. 1 (1): 014103 (CID). doi:10.1063/1.2409629. PMC 2709949 . PMID 19693352. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Pincock, Stephen (). „Einstein's tea-leaves inspire new gadget”. ABC Online⁠(d). Accesat în . 
  8. ^ Tandon, Amit; Marshall, John (). „Einstein's Tea Leaves and Pressure Systems in the Atmosphere”. The Physics Teacher. 48 (5): 292–295. Bibcode:2010PhTea..48..292T. doi:10.1119/1.3393055. 
  9. ^ Bamforth, Charles W. (). Beer: tap into the art and science of brewing (ed. 2nd). Oxford University Press. p. 56. ISBN 978-0-19-515479-5. 

Vezi și

modificare
  • Legea Baer-Babinet, cunoscută și ca legea lui Baer – Teorie privind formarea râurilor datorită rotației Pământului
  • Stratul Ekman – Strat de echilibru al forțelor într-un lichid
  • Curgere secundară – Curgere relativ minoră suprapusă peste curgerea principală datorită ipotezelor de fluid ideal (fără vâscozitate)

Legături externe

modificare