Wikipedia

Ludwig Prandtl

fizician german
Ludwig Prandtl
Date personale
Nume la naștereLudwig Prandtl Modificați la Wikidata
Născut[8][9][3][10][11] Modificați la Wikidata
Freising, Regatul Bavariei, Germania[12][13] Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[8][9][3][14][10] Modificați la Wikidata
Göttingen, RFG[15][12][14] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatStadtfriedhof Göttingen[*]​[16] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician
cadru didactic universitar[*]​
inginer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[17][18] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniufizică
Aerodinamică[1]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea Georg-August din Göttingen[2]
Universitatea Gottfried Wilhelm Leibniz[2]  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Tehnică din München[2]
Universitatea Ludwig Maximilian din München[2]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Bayerische Akademie der Wissenschaften[*][[Bayerische Akademie der Wissenschaften (academy of sciences)|​]]
Academia Leopoldină
Academia de Științe din Berlin
Academia Regală Suedeză de Științe Inginerești[*]​
Academia Americană de Arte și Științe[*]​
Academia de Științe din Torino[*]​[3]
Akademischer Gesangverein München[*][[Akademischer Gesangverein München (voluntary association)|​]]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratAugust Föppl[*][[August Föppl (professor of engineering (1854–1924))|​]]  Modificați la Wikidata
DoctoranziHeinrich Blasius[*][[Heinrich Blasius (fizician german)|​]][4]
Theodore von Kármán[4]
Harold M. Westergaard[*][[Harold M. Westergaard (Danish structural engineer)|​]][4]
Theodor Meyer[*][[Theodor Meyer (fizician german)|​]][4]
Iogann Nikuradze[*][[Iogann Nikuradze (fizician german)|​]][4]
Hermann Schlichting[*][[Hermann Schlichting (inginer german)|​]][4]
Stepan Prokofievici Timoșenko[*][[Stepan Prokofievici Timoșenko (Ukrainian & American engineer (1878–1972))|​]][4]
Jakob Ackeret[5]
Max Adler[*][[Max Adler (fizician german)|​]][5]
Siegfried Berliner[*][[Siegfried Berliner (Ph.D. Georg-August-Universität Göttingen 1906)|​]][5]
...încă 90  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruPrandtl number[*][[Prandtl number (quotient of kinematic viscosity and thermal diffusivity for a fluid)|​]]
Prandtl–Glauert singularity[*][[Prandtl–Glauert singularity (the point at which a sudden drop in air pressure occurs)|​]]
Prandtl–Meyer expansion fan[*][[Prandtl–Meyer expansion fan (phenomenon in fluid dynamics)|​]]
Q16643097[*]​
Prandtl–Glauert transformation[*][[Prandtl–Glauert transformation |​]]
Prandtl condition[*][[Prandtl condition |​]]
Prandtl–Batchelor theorem[*][[Prandtl–Batchelor theorem |​]]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce[*]​
Medalia Daniel Guggenheim[*]​
Harnack-Medaille[*][[Harnack-Medaille (award)|​]] ()
Medalia Wilhelm Exner[*]​ ()[6]
Ackermann-Teubner-Gedächtnispreis[*][[Ackermann-Teubner-Gedächtnispreis (award)|​]] ()
Ehrendoktor der Eidgenössischen Technischen Hochschule Zürich[*][[Ehrendoktor der Eidgenössischen Technischen Hochschule Zürich |​]]
Grashof-Denkmünze[*][[Grashof-Denkmünze |​]] ()
Goethe-Medaille für Kunst und Wissenschaft[*][[Goethe-Medaille für Kunst und Wissenschaft (Nazi German award)|​]] ()
membru străin al Royal Society[*]​ ()[7]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ludwig Prandtl (n. 4 februarie 1875, Freising, Regatul Bavariei – d. 15 august 1953, Göttingen) a fost un om de știință german, fizician și inginer, specializat în mecanica fluidelor, aerodinamică și hidrodinamică. Printre contribuțiile sale științifice cele mai importante se pot enumera teoria stratului limită și fundamentarea metodelor de calcul pentru mișcările subsonice, cu aplicații în determinarea profilelor optime ale aripilor de avion. Rezultatele activității sale în domeniul mecanicii fluidelor sunt folosite și în prezent în multe aplicații ale aerodinamicii și ingineriei chimice. Prandtl este adesea menționat ca unul dintre „părinții aerodinamicii moderne”.

Biografie

modificare

Ludwig Prandtl s-a născut la 4 februarie 1875 în Freising, un oraș din Bavaria Superioară. Mama lui suferea de o boală de lungă durată și, ca urmare, Ludwig a petrecut mai mult timp cu tatăl său, profesor de inginerie. Acesta l-a obișnuit să observe și să respecte natura și, de asemenea, să reflecte la observațiile făcute.

A urmat studii superioare timp de șase ani la celebra Universitate Tehnică din München (Technische Universität München). În 1899 a obținut diploma de inginer cu lucrarea Kipp-Erscheinungen, ein Fall von instabilem Gleichgewicht („Flambajul, un caz de echilibru instabil”). În anul următor și-a luat doctoratul în științe, îndrumător fiindu-i profesorul August Foeppl.[19]

Specializarea sa din facultate fiind mecanica solidelor, primul său serviciu a fost ca inginer proiectant pentru echipamente industriale, la uzinele MAN SE. A abordat domeniul mecanicii fluidelor în momentul în care a trebuit să proiecteze un dispozitiv de aspirație. După efectuarea unor experimente de laborator, Prandtl a creat un nou dispozitiv, care a funcționa mai bine și consuma mai puțină energie decât cel pe care îl înlocuia.

În 1901 Ludwig Prandtl a devenit profesor de mecanica fluidelor la Școala tehnică din Hanovra (în prezent, Universitatea Tehnică din Hanovra). Apoi, începând cu 1 septembrie 1904, a fost cooptat printre cadrele didactice ale prestigioasei Universități din Göttingen (acolo l-a avut ca doctorand, printre alții, pe Theodore von Kármán, între 1906-1908). La sfârșitul aceluiași an a fost numit director al Institutului de mecanică a fluidelor Max-Planck (în prezent Max-Planck-Institut für Dynamik und Selbstorganisation) al Universității din Göttingen, pe care l-a transformat într-un laborator și centru de cercetări de renume mondial în domeniul aerodinamicii; Prandtl a activat acolo până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

S-a căsătorit cu fiica profesorului său din facultate, August Foeppl, în 1909.

Împreună cu Richard von Mises, Prandtl a fondat în 1922 Gesellschaft für Angewandte Mathematik und Mechanik - GAMM („Asociația internațională de matematici aplicate și mecanică”, în engleză The International Association of Applied Mathematics and Mechanics), fiind președintele acesteia din 1922 până în 1933.[20]

În timpul războiului (mai exact în 1942), Ludwig Prandtl a fost numit președinte al Departamentului de cercetări pentru aviație al Luftwaffe, fiindu-i subordonat direct lui Hermann Göring.[21]

Ludwig Prandtl a continuat să lucreze la Universitatea din Göttingen până la moartea sa (15 august 1953).

Contribuții științifice

modificare

Ludwig Prandtl a elaborat teoria stratului limită, pe care a prezentat-o prima dată la 12 august 1904, la al treilea Congres Internațional al Matematicienilor din Heidelberg, Germania.[22] Stratul limită este zona de interfață dintre un corp solid și fluidul înconjurător în timpul unei mișcări relative dintre ele, proprietățile sale fiind o consecință a viscozității fluidului. Prin teoria stratului limită se simplifică ecuațiile de mișcare ale fluidului prin împărțirea domeniului mișcării în două zone: una în interiorul stratului limită, dominată de viscozitate și care determină forțele de rezistență la înaintare din jurul corpului solid, și alta în afara stratului limită, în care viscozitatea poate fi neglijată fără efecte semnificative asupra soluției ecuațiilor de mișcare. În această ipoteză se pot astfel rezolva mai ușor ecuațiile Navier-Stokes ale mișcării respective. Teoria stratului limită este un element important în mecanica fluidelor și în domeniile tehnice adiacente acesteia (aerodinamică, hidrodinamică, meteorologie, oceanografie etc.).

Începând din 1907 Prandtl s-a ocupat de mișcările supersonice și de undele de șoc care le însoțesc (conform teoriei elaborate încă din 1860 de către matematicianul Bernhard Riemann). El a inventat o metodă pentru vizualizarea oscilațiilor straturilor de aer la ieșirea dintr-un ajutaj, iar în 1908 a construit primul tunel aerodinamic din Germania. Lucrările sale teoretice și experimentale efectuate cu ajutorul acelui tunel au dus la elaborarea teoriei sale a aripii portante și au influențat considerabil dezvoltarea ulterioară a aerodinamicii pe plan mondial.[23]

 
Ludwig Prandtl prezentând un canal experimental care permitea vizualizarea liniilor de curent (1904)

După Primul Război Mondial, Ludwig Prandtl a dezvoltat o nouă teorie a forțelor de rezistență la înaintare (1919), care permitea o mai bună aproximare numerică a acestora. De asemenea, a elaborat o metodă de calcul a profilelor de aripi, studiind compresibilitatea aerului la viteze subsonice; cu această ocazie a introdus criteriul de similitudine cunoscut în prezent sub numele „criteriul Prandtl–Glauert”.[24]

Prandtl s-a ocupat și de fenomenul de deformare a metalelor ductile; el a determinat sarcina limită la care se produce deformarea plastică și a generalizat conceptul de „comportament plastic perfect”. Legea de deformare cunoscută ca „Prandtl-Reuss”, care corelează deformarea cu efortul aplicat în domeniul deformării plastice, a fost publicată în 1924.[25]

În afară de contribuții științifice în cercetare, Ludwig Prandtl a fost un profesor renumit, formând numeroși specialiști în știință și tehnologie. Printre doctoranzii lui de la Universitatea din Göttingen s-au numărat: Jakob Ackeret, Heinrich Blasius, Adolf Busemann, Theodore von Kármán, Ivan Nikuradze, Pohlhausen, Hermann Schlichting, Tietjens, Walter Tollmien și mulți alții (85 în total).[26]

Principalele opere publicate

modificare
  • Führer durch die Strömungslehre, ed. Vieweg Verlag, Göttingen, 1931. Acest tratat de hidraulică a cunoscut nu mai puțin de 12 reeditări, ultima datând din 2008 (ISBN 3-528-48209-5).

Note

modificare
  1. ^ Dictionary of Scientific Biography[*][[Dictionary of Scientific Biography (reference work with biographies of scientists)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive 
  3. ^ a b c www.accademiadellescienze.it, accesat în www.accademiadellescienze.it&rft_id=https://www.accademiadellescienze.it/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Ludwig Prandtl" class="Z3988"> 
  4. ^ a b c d e f g Genealogia matematicienilor, accesat în  
  5. ^ a b c Genealogia matematicienilor 
  6. ^ https://www.wilhelmexner.org/en/medalists/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 289List of Royal Society Fellows 1660-2007&rft.pages=289&rft_id=https://web.archive.org/web/20120114063626/http://royalsociety.org/uploadedFiles/Royal_Society_Content/about-us/fellowship/Fellows1660-2007.pdf&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Ludwig Prandtl" class="Z3988"> 
  8. ^ a b Ludwig Prandtl, Encyclopædia Britannica Online, accesat în Encyclopædia Britannica Online&rft_id=https://www.britannica.com/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Ludwig Prandtl" class="Z3988"> 
  9. ^ a b Ludwig Prandtl, Brockhaus EnzyklopädieBrockhaus Enzyklopädie&rft_id=http://www.brockhaus.de/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Ludwig Prandtl" class="Z3988"> 
  10. ^ a b Ludwig Prandtl, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]]Hrvatska enciklopedija[*]​Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Ludwig Prandtl" class="Z3988"> 
  11. ^ Ludwig Prandtl, Gran Enciclopèdia Catalana 
  12. ^ a b www.accademiadellescienze.it, accesat în www.accademiadellescienze.it&rft_id=https://www.accademiadellescienze.it/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Ludwig Prandtl" class="Z3988"> 
  13. ^ „Ludwig Prandtl”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  14. ^ a b Прандтль Людвиг, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​​&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Ludwig Prandtl" class="Z3988"> 
  15. ^ „Ludwig Prandtl”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  16. ^ Find a Grave, accesat în  
  17. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  18. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  19. ^ en Johanna Vogel-Prandtl. „Ludwig Prandtl”. Tradus de V. Vasanta Ram. The International Centre for Theoretical Physics Trieste, Italy. 
  20. ^ de Gesellschaft für Angewandte Mathematik und Mechanik GAMM Arhivat în , la Wayback Machine., accesat 4 aprilie 2013
  21. ^ de Ernst Klee, Das Personenlexikon zum Dritten Reich. Wer war was vor und nach 1945, Ed. Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 2005, p. 471. ISBN 3-596-16048-8.
  22. ^ de Prandtl, L., Über Flüssigkeitsbewegung bei sehr kleiner Reibung, Verhandlungen III, Internationaler Mathematiker-Kongress, Heidelberg, 1904, S. 484.
  23. ^ de Prandtl, L., Neue Untersuchungen über die strömende Bewegung der Gase und Dämpfe, Physische Zeitschrift, vol. 8, 1907, pp. 23-30
  24. ^ de Prandtl, L., Tragflügeltheorie II, Mitteilungen und Nachr. der königlichen Gesellschaft der Wissenschaften zu Göttingen, 1919, p. 107
  25. ^ fr Actes du Congrès International de Mécanique Appliquée (1-er congrès de l'IUTAM), Delft (Pays-Bas), p. 43
  26. ^ de Johanna Vogel-Prandtl, Ludwig Prandtl. Ein Lebensbild, Erinnerungen, Dokumente, ISBN 3-938616-34-2

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
  Portal Biografii
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ludwig_Prandtl&oldid=16446509