Kuzma Petrov-Vodkin

Kuzma Sergeevici Petrov-Vodkin
Autoportret
Date personale
Născut	5 noiembrie 1878 Khvalînsk, Saratov
Decedat	15 februarie 1939 (60 de ani) Leningrad, Uniunea Sovietică
Înmormântat	Literatorskie mostki Volkovskogo kladbișcea[*][[Literatorskie mostki Volkovskogo kladbișcea (cemetery-museum)|​]]
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Căsătorit cu	Maria Petrova-Vodkina[*][[Maria Petrova-Vodkina ((1886-1960) memoirist)|​]]
Cetățenie	Imperiul Rus  RSFS Rusă  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Ocupație	pictor autobiograf[*]​ scriitor grafician[*]​ scenograf teoretician de artă[*]​ dramaturg
Locul desfășurării activității	Sankt Petersburg
Limbi vorbite	limba rusă
Activitate
Domeniu artistic	Pictură, Desen, Literatură
Studii	Școala de Pictură, Sculptură și Arhitectură din Moscova[*]​, Kunsthochschule Anton Ažbe[*][[Kunsthochschule Anton Ažbe |​]]
Profesor pentru	Pavel Konstantinovici Golubeatnikov[*][[Pavel Konstantinovici Golubeatnikov (Russian and Soviet painter (1892-1942))|​]], Evgheni Adolfovici Kibrik[*][[Evgheni Adolfovici Kibrik (Soviet painter (1906-1978))|​]]
Mișcare artistică	Realism

Kuzma Sergeevici Petrov-Vodkin, (în rusă Кузьма Сергеевич Петров-Водкин) (5 noiembrie 1878, Khvalînsk, Regiunea Saratov - 15 februarie 1939, Leningrad) a fost un important pictor și scriitor rus.

Biografie

Studii

Kuzma Petrov-Vodkin s-a născut în Khvalînsk (Regiunea Saratov) în familia unui pantofar. A fost expus artei încă din copilărie, luând lecții de iconografie. După finalizarea școlii elementare, a mers la un mic șantier naval pentru o slujbă pe perioada verii, plănuind să-și continue studiile la colegiul feroviar din Samara, dar a căzut examenul de promovare. În anul 1893 s-a înscris la școala de artă a lui Fedor Burov.

În aprilie 1895, Burov moare, iar Petrov-Vodkin își ia diferite slujbe ca pictor în vecinătatea Saratovului. Datorită angajatorului mamei sale este introdus arhitectului R. Meltzer, pe care-l impresionează, iar acesta îl invită să studieze artele în Sankt Petersburg. Educația i-a fost finanțată de către negustorii din Saratov. De asemenea, Borisov-Musatov, un important pictor din Saratov, l-a încurajat să-și continue studiile.

Petrov-Vodkin a stat în Sankt Petersburg între 1895 și 1897 studiind la școala Baron Stieglits, apoi s-a mutat la Moscova la școala de pictură, sculptură și arhitectură. Aici, Petrov-Vodkin a fost studentul lui Valentin Serov, Isaak Levitan și Konstantin Korovin. În 1901 călătorește la München și studiază cu Anton Ažbe, absolvind în anul 1904.

Începutul carierei (1899-1912)

"La scăldat pe cal roșu".

În anul 1906, la Paris o întâlnește pe Maria Jovanovic (1885–1960), fiica unui proprietar de hotel, imigrant sârb. Maria îi rămâne alături pe toată durata vieții. Împreună au avut două fiice.

Încă din perioada colegiului a intrat în dizgrația Bisericii Ortodoxe, după ce a pictat o icoană considerată inacceptabilă, într-una dintre bisericile din Samara. Lucrările sale fiind considerate blasfemii, fiind prea viu colorate și erotice.

Lucrerea sa Visul (1910) a provocat, de asemenea, discuții contradictorii în lumea artistică contemporană rusă. Principalul său critic fiind Ilia Repin, iar principalul apărător fiindu-i Alexandre Benois.

În această perioadă pictează Băieți la joacă și La scăldat pe cal roșu, lucrări remarcabile, care i-au asigurat celebritatea.

Maturitatea artistică (1912-1928)

Anna Akhmatova Portret, 1922

Din 1924 până în 1926 trăiește în Franța. În 1922 pictează portretul poetei Anna Akhmatova.

În perioada începuturilor sale în pictură, Petrov-Vodkin dezvoltă perspectiva sferică: o viziune curbă unică care distorsiona desenul, astfel încât să prezinte privitorului, lucrurile curbate după curba pământului.

A folosit această tehnică excesiv, în lucrări ca Mortea unui comisar și În linia întâi.

În această perioadă, Petrov-Vodkin a folosit tonuri mai închise, iar lucrările sale au devenit mult mai detaliate.

Cu ajutorul guvernului sovietic, călătorește mult în Uniunea Sovietică, producând lucrări cu scop didactic.

Anii târzii (1928-1937)

În anul 1927, Petrov-Vodkin a fost contaminat cu tuberculoză și a avut o perioadă de inactivitate în următorii ani. Astfel s-a aplecat asupra literaturii, scriind trei volume cu tente autobiografice: Khvalynsk, Spațiul lui Euclid și Samarkandia. Primele două fiind considerate capodopere ale literaturii ruse în acea perioadă.

În anul 1932, K. Petrov-Vodkin a fost ales primul președinte al nou înființatei Uniuni a Artiștilor din Leningrad.

O pictură importantă din această perioadă este 1919. Alarma. (1934).

Petrov-Vodkin a murit din cauza tuberculozei în februarie 1939.

Galerie

• 
  Sărut
• 
  Madonna din Petrograd
• 
  Simţ matern
• 
  În linia întâi
• 
  Visul
• 
  1919. Alarma.
• 
  Băieţi la joacă
• 
  La scăldat pe cal roșu
• 
  Petrecere de casă nouă
• 
  Teatru. Farsă.
• 
  Teatru. Tragedie.
• 
  Hering
• 
  Baia de dimineaţă
• 
  Fata pescarului
• 
  Luptător însetat
• 
  Lenin

Bibliografie

• Ivanov, Sergei. "Unknown Socialist Realism. The Leningrad School". Sankt Petersburg, NP-Print, 2007, ISBN13 9785901724217, ISBN 5-901724-21-6