Korab este al patrulea cel mai înalt munte situat în întregime în Peninsula Balcanică, iar vârful său principal[b] este al 18-lea cel mai proeminent[c] vârf de munte din Europa și al treilea din Peninsula Balcanică[3].
De asemenea, masivul Korab, situat în apropierea munților Šar, este figurat pe stema Macedoniei de Nord.
Termenul „Korab” este de origine slavă, considerându-se că muntele a fost astfel denumit în onoarea unui zeu al mării de către diferite triburi slave, înainte ca acestea să treacă la creștinism[4][5].
Deoarece creasta muntelui constituie granița de est a Albaniei, în Albania se folosește și denumirea Vargu Lindor[6][7] („Creasta de Est”), dar aceasta desemnează de obicei întregul lanț muntos de pe malul estic al cursului inferior al râului Drinul Negru, de aproximativ 70 de kilometri lungime, până la muntele Koritnik, lângă Kukës. În literatura de specialitate, munții Korab, Bistra, Koritnik și Šar sunt uneori combinați într-un singur lanț muntos denumit Šar-Bistra-Korab-Koritnik[8].
Masivul Korab se întinde pe o lungime de 40 kilometri, pe direcția nord-sud, între cursul inferior al râului Drinul Negru (în albanezăDrini i Zi, în macedoneanăЦрн Дрим, transliterat: Crn Drim) și afluentul său Radika (în albanezăRadikë, în macedoneanăРадика, transliterat: Radika). Muntele Korab se ridică în partea de nord a masivului omonim, pe porțiunea dintre vârful Șerupa (în macedoneanăШерупа, transliterat: Šerupa, 2.092 m) în nord și pasul montan Deșat (în macedoneanăДешат, transliterat: Dešat, 1.959 m) în sud, cu o lungime de 26 de kilometri[9]. Este situat în apropierea frontierei triple dintre Albania, Macedonia de Nord și Kosovo, la sud-vest de munții Šar. Pe partea albaneză a muntelui Korab se găsesc numeroase izvoare, pârâuri și pajiști montane[4]. Pe partea nord-macedoneană a masivului Korab se găsesc izvoarele mai multor afluenți ai râului Radika, dintre care cei mai semnificativi sunt Štirovica, Ribnica, Dlaboka, dar și majoritatea izvoarelor râului Jirovnika[9].
Pe masivul Korab se găsesc opt lacuri glaciare permanente, dintre care cel mai mare este lacul Korab, aflat la o altitudine de 2.470 de metri și care este cel mai înalt corp de apă din Macedonia de Nord[10]. Râurile formează numeroase cascade, dintre care cea mai spectaculoasă este cascada Korab (în macedoneanăКорапски Водопад, transliterat: Korapski Vodopad, în albanezăUjëvara e Korabit) de pe cursul superior al râului Dlaboka (în macedoneanăДлабока река, transliterat: Dlaboka reka, în albanezăPërroi i Thellë). Cascada atinge o înălțime de peste 130 de metri, ceea ce o face cea mai înaltă din Macedonia de Nord.
Pe partea albaneză, cel mai mare lac glaciar este lacul Gramë (în albanezăLiqeni i Gramës, în macedoneanăГрамско Езеро, transliterat: Gramsko Ezero), care se găsește la o altitudine de 1.750 m și are o suprafață de 5 ha (0,050 km2). Alimentat de ape provenite din precipitații și din topirea gheții de pe munte, Gramë este cel mai întins și cel mai adânc lac al lanțului montan[11].
În anul 2021, pădurea de fag de pe valea râului Dlaboka din Macedonia de Nord a fost înscrisă în lista patrimoniului mondial UNESCO[12].
Cele două trecători principale care străbat creasta masivului Korab sunt Poarta Mică Korab (în albanezăPorta e Korabit të Vogël, în macedoneanăМала Корабска Врата, transliterat: Mala Korabska Vrata, 2.465 m) și Poarta Mare Korab (în albanezăPorta e Korabit të Madh, în macedoneanăГолема Корапска Врата, transliterat: Golema Korapska Vrata, 2.062 m). Cele mai apropiate localități sunt satele Mavrovi Anovi (în macedoneanăМаврови Анови, transliterat: Mavrovi Anovi) pe partea nord-macedoneană și Radomirë pe partea albaneză[4].
Masivul Korab este format din roci sedimentare, inclusiv șisturi, gresie, dolomit și calcar. Vârful său principal este constituit dintr-un bloc de rocă foarte colțuros, format în principal din șisturi și calcar din paleozoic cu structuri bloc, precum și din roci de gips adânc erodate în permian și triasic. Pe partea de vest sunt pereți abrupți de stâncă, iar partea de nord este formată din stânci neregulate. Un vârf secundar[b], „geamăn” al vârfului principal și denumit Korab II (2.751 m)[13], se află la aproximativ 150 de metri spre nord-vest, pe teritoriul albanez. Pe aceeași creastă se află alte două vârfuri care se înalță peste 2.700 m, Shulani i Radomires și Korab III. Versantul sud-estic, format din câțiva pereți de stâncă întrerupți de pajiști, este ușor accesibil, fiind folosit ocazional de păstori și turmele lor de oi[5].
Pe partea albaneză, în afară de vârful principal, există numeroase vârfuri secundare aproape la fel de înalte, unele dintre ele nenumite. Vârful situat la aproximativ 2 kilometri spre sud-vest, numit Poarta Korab (în albanezăMaja e Portës së Korabit, în macedoneanăМала Корапска Врата, transliterat: Mala Korapska Vrata), atinge 2.727 metri, iar la câteva sute de metri spre sud există alte două vârfuri de peste 2.000 de metri, Maja e Moravës (2.718 m) și Mali i Gramës (2.345 m)[5].
Pe partea nord-macedoneană, deasupra văii râului Dlaboka și a cascadei Korab se găsește vârful secundar Micul Korab (în macedoneanăМал Кораб, transliterat: Mal Korab, 2.683 m), conectat spre nord prin intermediul unui col[a] cu vârful mai înalt Mala Korapska Vrata[d] (în albanezăMaja e Portës së Korabit, în macedoneanăМала Корапска Врата, transliterat: Mala Korapska Vrata, 2.727 m)[5].
Vârfurile masivului Korab sunt despărțite de blocuri tectonice radiale care se termină în valea Radika din Macedonia de Nord. Unele dintre aceste blocuri au pante abrupte care ajung până la 500 metri înălțime[5]. În partea cea mai înaltă, la peste 2.000 de metri altitudine, climatul este alpin[5].
Înființat la 21 decembrie 2011, Parcul Natural Korab-Koritnik (în albanezăParku Natyror i Korab-Koritnikut) este un parc natural situat în estul Albaniei, formând o secțiune a inițiativei Centura Verde Europeană[e], care servește drept refugiu pentru speciile de animale și plante pe cale de dispariție.
Atât muntele Koritnik, cât și muntele Korab au fost recunoscuți ca „Zonă importantă pentru plante” (Important Plant Areas) de către organizația non-guvernamentală britanică Plantlife[en] patronată de regele Charles al III-lea[16].
Parcul natural se confruntă cu un climat continental umed moderat, cu ierni umede și reci și veri calde și uscate. În zonele înalte, de peste 2.000 de metri altitudine, climatul este alpin[5]. Datorită unei mari variații a microclimatului în funcție de altitudine, pe teritoriul parcului natural poate fi întâlnită o bogată diversitate de floră și faună.
Flora se încadrează în ecoregiunile terestre Pădurile mixte din Munții Dinarici și Pădurile mixte Balcanice din biomulPădurile temperate de foioase și mixte din regiunea Palearctică. Pădurile sunt compuse din diverse specii de foioase și conifere și o mare varietate de flori sălbatice. Nivelurile vegetației se stratifică în funcție de altitudine, păduri de stejar între 400 și 900 de metri, păduri de conifere, fag și foioase între 1.000 și 2.000 de metri. Pantele montane sunt în mare parte acoperite cu păduri de foioase. Cele mai comune tipuri de arbori din parc sunt bradul argintiu (Abies alba), pinul negru (Pinus nigra), pinul bosniac (Pinus heldreichii), pinul macedonean (Pinus peuce) și arinul negru (Alnus glutinosa). La altitudini mai joase pot fi găsite păduri de stejar (Quercus robur) care includ și exemplare de carpen oriental (Carpinus orientalis), stejar pufos (Quercus pubescens), stejar macedonean (Quercus trojana) și jugastru (Acer campestre).
Localnicii colectează, de asemenea, plante medicinale care sunt foarte căutate atât de partea populația locală cât și de industria farmaceutică, precum ienupărul (Juniperus communis), păducelul (Crataegus monogyna) și sunătoarea (Hypericum perforatum)[11].
În iulie 2021, în timpul celei de-a 44-a sesiuni extinse a Comitetului Patrimoniului Mondial, UNESCO a adăugat pădurea de fagi Dlaboka Reka din Parcul Național Mavrovo pe lista sa de obiective de patrimoniu mondial. Pădurea, situată pe muntele Korab, a fost recunoscută de UNESCO ca parte a patrimoniului mondial al Pădurilor primare și bătrâne de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei[12] (WDPA ID: 903141).
Înființat în 1949, Parcul Național Mavrovo, din care face parte Pădurea de fag Dlaboka Reka, este cel mai mare parc național din Macedonia de Nord, acoperă o suprafață de 734,1 km2 și este înscris ca parc național categoria II IUCN[17].
Pădurea primitivă de fag Dlaboka Reka a evoluat pe valea râului Dlaboka, pe muntele Korab, în zona de protecție strictă a Parcului Național Mavrovo. Pădurea de fag este caracterizată de procese naturale, aproape fără intervenție umană în ultimii 100 de ani. Avalanșele sunt frecvente din cauza pantelor foarte abrupte și a stratului gros de zăpadă depus în perioada de iarnă. Ca urmare, cea mai mare parte a suprafeței pădurii de fag este frecvent afectată și cantități mari de lemn mort sunt prezente în părțile cele mai joase ale văii. Cei mai mari și mai bătrâni fagi se găsesc în părțile superioare ale văii, care sunt mai puțin abrupte[18].
În zona Parcului Național Mavrovo, din care face parte Pădurea de fag Dlaboka Reka, climatul este continental, cu ierni blânde și moderate și veri calde, unele zone aflându-se sub influența climei mediteraneene. Temperatura medie anuală este de aproximativ 8-9 °C[10]. În zonele înalte, de peste 2.000 de metri altitudine, climatul este alpin[5][19].
Zona este foarte bogată în ceea ce privește biodiversitatea, fiind înregistrate numeroase specii endemice de plante. Fagul european (Fagus sylvatica) este specia dominantă de arbori, în timp ce bradul macedonean (Abies borisii-regis) este prezent în părțile inferioare ale văii[18].
În Parcul Național Mavrovo se mai găsesc două specii de Gesneriaceae (Ramonda serbica și Ramonda nathaliae), pin macedonean (Pinus peuce), arțar (Acer jeldrechii), tisa (Taxus baccata), o specie de Tamarix (Myricaria belardii), salcie pitică (Salix reticulata), afin de mlaștină (Vaccinium uliginosum). Specii deosebit de rare sunt o specie de ramnacee (Rhamnus pumila), zălogul (Salix cinerea) și o specie de orhidee (Corallorrhiza trifida)[20].
În regiunea Parcului Național Mavrovo, există peste 140 de specii de păsări, 11 specii de amfibieni, 12 specii de reptile și 38 de tipuri de mamifere, 82 de specii fiind protejate[21].
Dintre mamifere, în pădurea de fag Dlaboka Reka se regăsesc lupul cenușiu (Canis lupus), pisica sălbatică (Felis silvestris). De asemenea, situl este important pentru conservarea râsului balcanic (Lynx lynx balcanicus), caprei neagre (Rupicapra rupicapra), a acvilei de munte (Aquila chrysaetos) și a multor alte specii printre care se evidențiază specii de coleoptere saproxilice[f] și endemice precum Pterostichus bruckii, Pterostichus lumensis litae, Molops rufipes steindachneri, Molops sturanyi[18].
Masivul Korab include numeroase vârfuri înalte și abrupte, escaladarea unora dintre ele necesitând cunoștințe tehnice de alpinism, dar, pe de altă parte, multe dintre acestea oferă o experiență de drumeție interesantă și uneori solicitantă. Masivul montan nu este foarte aglomerat, fiind accesibil pe tot parcursul anului[4]. Majoritatea traseelor sunt bine marcate, existând posibilitatea de explorare a vârfurilor și zonelor înalte[22].
Pe partea nord-macedoneană, terenul oferă o oportunități de explorare călare sau pe bicicletă, iar versanții oferă posibilitatea de a face camping sau drumeții pe distanțe lungi. Un traseu de drumeție care străbate Parcul Național Mavrovo până pe vârful Korab are o lungime de aproximativ 24 kilometri, cu o diferență de nivel de 1.550 m[23]. Nu mai este necesară obținerea prealabilă a unui permis din partea poliției de frontieră nord-macedonene. Traseul începe cu o scurtă secțiune împădurită, urmată de o ascensiune ceva mai dificilă. Drumul dus-întors durează aproximativ 11 ore[23].
Pe partea albaneză, un traseu de drumeție cu o diferență de nivel de 1.500 metri duce din satul Radomirë până pe vârful Korab, traversând pajiștile montane Fusha Korabit și Panair situate în nordul și nord-estul vârfului[24].
Pe muntele Korab nu există cabane sau refugii montane[4].
Vârfurile Micul Korab și Korabska Vrata văzute de pe vârful Korab
Valea Dlaboka, pe partea nord-macedoneană
Satul Radomirë, pe partea albaneză
Trecătoarea Poarta Mică Korab (Mala Korabska Vrata, 2.465 m)
^ abÎn geomorfologie, un col este cel mai jos punct de pe o creastă montană între două vârfuri
^ abVârful este cel mai înalt punct al unui munte. În teorie, fiecare munte are un vârf. În practică, un munte poate avea mai multe vârfuri (în englezăpeaks), cel mai înalt dintre ele fiind considerat vârf principal (în englezăsummit)
^Proeminența topografică (înălțime relativă) măsoară înălțimea unui vârf de munte sau de deal în raport cu cea mai joasă curbă de nivel care îl înconjoară, dar care nu conține un vârf mai înalt în interiorul său (diferența de nivel între vârful și cel mai ridicat punct al bazei unui munte sau deal) Izolarea topografică a unui vârf reprezintă distanța minimă până la un punct de cotă egală sau mai mare. Acest indicator poate fi determinat atât pentru dealuri și insule mici, cât și pentru vârfuri montane majore și poate fi calculat chiar și pentru vârfuri submarine
^ Pe aproape toate hărțile geografice, vârful Mala Korapska Vrata nu este marcat și numit. Datorită apropierii sale de trecătoarea Mala Korapska Vrata, vârful a preluat numele acesteia. Totuși, deoarece vârful în sine este un bloc uriaș de stâncă, aflat în imediata vecinătate a vârfului Micul Korab (în macedoneanăМал Кораб, transliterat: Mal Korab, 2.683 m), în Macedonia de Nord este cunoscut și sub denumirea Malokorapska Stena (Малокорапска Стена)
^Nevertebratele saproxilice sunt acele nevertebrate care sunt dependente de lemnul mort sau în descompunere (sau dependente de alte organisme care sunt ele însele dependente de lemnul mort)
^ abBjørstad, Petter; de Ferranti, Jonathan; Jurgalski, Eberhard; Kavcic, Vasja; Maizlish, Aaron. „Europe ultra-prominences - 99 Peaks with Prominence of 1,500 meters or greater” [Proeminențe extreme în Europa - 99 de vârfuri cu proeminență de 1.500 de metri sau mai mare]. peaklist.org. Accesat în .Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
^„Malet më të larta të Shqipërisë” [Cei mai înalți munți din Albania]. shbat.org (în albaneză). Tirana: Shoqata Bjeshkatarë dhe Alpinistë. . Accesat în .
^ abPetkovski, Svetozar; Vasilevski, Dragan; Matevski, Vlado; Orlandini, Claudio et al. (). „Студија за ревалоризација на заштитено подрачје Маврово” [Studiu de reevaluare a ariei protejate Mavrovo] (PDF) (în macedoneană). Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului din Macedonia de Nord. Accesat în .Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^ ab„Mavrovo National Park” [Parcul Național Mavrovo]. Parkovi Dinarida (în engleză). The Parks Dinarides network. Accesat în .
^ASIG Autoriteti Shtetëror për Informacionin Gjeohapësinor. „IGJIU 1:25000 - q. e Korabit”. geoportal.asig.gov.al (în albaneză și engleză). Autoritatea de Stat pentru Informații Geospațiale. Accesat în .
^en Terry, Andrew; Ullrich, Karin Susanne; Riecken, Uwe (). The green belt of Europe from vision to reality [Centura verde a Europei de la viziune la realitate] (PDF). Gland, Elveția: IUCN - The World Conservation Union. ISBN9782831709451. Arhivat din original în . Accesat în .Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link) Mentenanță CS1: URL impropriu (link)
^ aben Keci, Erjola; Krog, Elisabeth (). Korab - Koritnik Natural Park Management Plan [Planul de management al Parcului Natural Korab-Koritnik] (în engleză). The European Union’s IPA 2010 programme for Albania. p. 41. doi:10.13140/2.1.1282.9762. Accesat în .Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
Albania-
Macedonia de Nord
Kallabak Shishtavec,
Bjeshka e Kallabak,
Pădure de pin macedonean
Șorecar
Jder de copac
Vultur sur
Veveriță roșie
Râs balcanic
,_Parc_de_Woluw%C3%A9,_Brussels_(32725449070).jpg)
Pădure de fag
Pin macedonean
Brad macedonean
Salcie pitică
Afin de mlaștină
Specie de ramnacee
Țestoasă de uscat
Șoim cenușiu
Coleopteră (Molops rufipes sturanyi)
Păstrăv
Cormoran
Potârniche de stâncă
_-_Christopher_Watson.jpg)
,_Parc_du_Rouge-Clo%C3%AEtre,_Brussels,_Belgium.jpg)
.jpg)
Vârfurile Micul Korab și Korabska Vrata văzute de pe vârful Korab
Valea Dlaboka,
Satul Radomirë, pe partea albaneză
Trecătoarea Poarta Mică Korab (Mala Korabska Vrata, 2.465 m)
Lacul glaciar Gramë
Cascada Korab
Traseu către vârf
Vârful Korab
.JPG)
