Papa Francisc
Papa Francisc | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Jorge Mario Bergoglio |
Născut | (88 de ani)[1][2][3][4][5] Flores(d), Buenos Aires, Argentina |
Părinți | Mario José Bergoglio[*] Regina María Sívori[*] |
Cetățenie | Vatican Argentina |
Religie | catolicism[6] |
Ocupație | preot romano-catolic[*] chimist scriitor teolog[*] predicator mărturisitor pastor[*] episcop romano-catolic[*] episcop catolic[*] politician |
Locul desfășurării activității | Buenos Aires[7] Roma[7] Vatican |
Limbi vorbite | limba spaniolă[8][9] limba italiană[8] limba latină[8] limba germană limba franceză limba portugheză limba engleză Latina ecleziastică |
Activitate | |
Început de pontificat | 13 martie 2013 |
Final de pontificat | – |
Predecesor | Benedict al XVI-lea |
Succesor | – |
Semnătură | |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, n. , Flores(d), Buenos Aires, Argentina) este al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741).[10][11] De asemenea, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.
Sfântul Scaun |
Acest articol este parte a seriei: |
|
|
Viața
modificareJorge Mario Bergoglio s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranți italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos Aires). La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obținut licența în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatură și psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe și la Colegio del Salvador din Buenos Aires.
Unul din formatorii spirituali ai lui Bergoglio a fost preotul greco-catolic Ștefan Czmil, refugiat din Ucraina, care l-a inițiat în spiritualitatea creștină răsăriteană.[12]
La conclavul din 2005 Bergoglio a obținut în conformitate cu informațiile din presă - care se bazează pe declarațiile anonime ale unui cardinal - zece voturi în primul tur de scrutin, 35 în al doilea și 40 în al treilea.[13] Papa Francisc a fost ales la conclavul din 2013 cu cel puțin 77 de voturi din 115.[14] Conform unor surse ar fi întrunit consensul mai multor fracțiuni din conclav, ceea ce a dus la alegerea sa cu peste 90 de voturi din totalul de 115.[15]
Cariera ecleziastică
modificareIezuit
modificareJorge Mario Bergoglio a intrat în Societatea lui Isus la 11 martie 1958 și a studiat pentru a deveni preot la seminarul iezuit în cartierul Villa Devoto din Buenos Aires. În 1960 Bergoglio a obținut o licențiere în filosofie de la Colegiul Maximo San Jose din San Miguel; în 1964 și 1965, a predat literatura și psihologia la Colegio de la Inmaculada, un liceu în provincia Santa Fe, Argentina, iar în 1966 el a predat cursuri de același fel la Colegio del Salvador din Buenos Aires.
A fost hirotonit preot în data de 13 decembrie 1969.
Episcop
modificareÎn anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires. Consacrarea sa episcopală a avut loc în data de 27 iunie 1992. În data de 28 februarie 1998 a devenit arhiepiscop de Buenos Aires. La 6 noiembrie 1998 i-a fost încredințată suplimentar jurisdicția episcopală asupra credincioșilor de rit bizantin din Argentina, inclusiv a celor aparținând Bisericii Române Unite cu Roma.[16][17] Credincioșii din Argentina aparținători Bisericii Greco-Catolice Ucrainene au din 1968 episcop propriu, sufragan (subordonat) arhiepiscopului de Buenos Aires.[18] Între 2009-2011 episcop al ucrainienilor catolici din Argentina a fost Sviatoslav Șevciuc, actualul arhiepiscop de Kiev-Halici.
Cardinal
modificareÎn consistoriul din 21 februarie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea de cardinal.
Una dintre problemele delicate care au tensionat extrem relația dintre guvernul argentinian și cardinalul Jorge Mario Bergoglio[19] a fost cea a căsătoriei între persoane de același sex. La 9 iulie 2010, cu o zi înainte de aprobarea unei legi care să permită această căsătorie, cardinalul Jorge Mario Bergoglio a emis o notă în care proiectul legislativ, care prevedea că homosexualii s-ar putea căsători și ar putea adopta copii, era calificat ca "un război distructiv contra planului lui Dumnezeu".[20][21]
Președintele Argentinei, Cristina Fernández de Kirchner, a acuzat în termeni duri campania cardinalului Bergoglio împotriva legiferării căsătoriei între persoane de același sex, care a fost dezbătut în parlament. Cristina Fernández de Kirchner a apreciat poziția Bisericii ca aparținând „epocii medievale și Inchiziției”.[22]
Sergio Rubin, biograful lui Jorge Mario Bergoglio, a reținut poziția nuanțată a acestuia încă din timpul în care a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Astfel, arhiepiscopul Bergoglio s-a pronunțat în 2010 pentru uniunile civile între persoanele de același sex drept o soluție de compromis.[23] Conform aceleiași surse, cei mai mulți episcopi argentinieni nu au aderat la soluția preconizată de arhiepiscop.[24]
Papă
modificareLa 13 martie 2013, la ieșirea din conclavul însărcinat să-l aleagă pe succesorul papei demisionar Benedict al XVI-lea, cardinalul protodiacon Jean-Louis Tauran a pronunțat celebra formulă Habemus papam[25], anunțând lumii alegerea cardinalului Jorge Mario Bergoglio sub numele de Francisc. În data de 14 martie 2013, prima zi de după alegerea sa în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, a vizitat Bazilica Santa Maria Maggiore și s-a închinat icoanei Salus populi Romani. La întâlnirea cu jurnaliștii din data de 16 martie 2013 a arătat că și-a ales numele de papă în amintirea lui Francisc de Assisi.[26] Cu aceeași ocazie a spus că i s-a sugerat să-și ia numele de Adrian, în semn de continuitate cu papa Adrian al VI-lea.
Slujba de inaugurare a pontificatului său a avut loc la 19 martie 2013.[27][28] La această slujbă a participat și patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. Prezența patriarhului de Constantinopol a constituit o premieră pentru epoca modernă.[29]
În data de 25 mai 2014, la 50 de ani de la întâlnirea istorică dintre patriarhul Athenagoras și papa Paul al VI-lea la Ierusalim, papa Francisc s-a întâlnit, tot la Ierusalim, cu patriarhul Bartolomeu.[30][31]
În ziua de 12 februarie 2016 papa Francisc a avut o întâlnire cu patriarhul Chiril I al Moscovei, în Havana, capitala Cubei,[32] în urma căreia au semnat o declarație comună, cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi își exprimă speranța că această întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici și ortodocși, intensificate de conflictul din Ucraina.[33]
De la invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, papa Francisc a luat diverse inițiative pentru a promova pacea.[34] Papa Francisc a trimis doi cardinali de rang înalt, Konrad Krajewski și Michael Czerny, cu ajutor umanitar în Ucraina.[35] Pe 25 martie 2022 papa Francisc a invocat ocrotirea Maicii Domnului atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina.[36]
Diverse
modificarePapa Francisc vorbește cursiv următoarele limbi: spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiana - limba maternă a părinților -, engleza, franceza, latina, germana, limbă în care și-a redactat teza de filosofie.[37][38] Posedă noțiuni de limbă portugheză. În domeniul literar Jorge Bergoglio apreciază cel mai mult scriitorii Friedrich Hölderlin, Jorge Luis Borges și Feodor Mihailovici Dostoievski. Îi plac de asemenea filmele neorealismului italian. Iubește fotbalul și este susținătorul echipei argentiniene San Lorenzo de Almagro din Primera División de Argentina.[39]
La 24 noiembrie 2017 papa Francisc a fost ales membru de onoare al Academiei Române.[40]
În perioada 31 mai-2 iunie 2019 a avut loc vizita papei Francisc în România, sub genericul „Să mergem împreună!”.[41] În data de 2 iunie 2019 a prezidat pe Câmpia Libertății din Blaj slujba de beatificare a episcopului Valeriu Traian Frențiu și a însoțitorilor acestuia, morți în închisorile comuniste.[42]
Operă
modificare- Meditaciones para religiosos, Diego de Torres, Buenos Aires 1982, ISBN 9500210002.
- Reflexiones sobre la vida apostólica, Diego Torres, Buenos Aires 1987, ISBN 950-09210-07-2.
- Reflexiones de esperanza, Ediciones Universidad del Salvador, Buenos Aires 1992.
- Diálogos entre Juan Pablo II y Fidel Castro, Dir. y coor. por Jorge Mario Bergoglio. Buenos Aires 1998, ISBN 978-987-507-074-5.
- Educar: exigencia y pasión desafíos para educadores cristianos. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2003, ISBN 9505124570.
- Ponerse la patria al hombro : memoria y camino de esperanza. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2004, ISBN 9505125119
- La nación por construir : utopía, pensamiento y compromiso : VIII Jornada de Pastoral Social. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2005, ISBN 9505125461
- Corrupcion y Pecado. Algunas reflexiones en torno al tema de la corrupcion. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2006, ISBN 978-950-512-572-2
- Sobre la acusación de sí mismo, 2006
- El verdadero poder es el servicio. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2007
- Jorge Mario Bergoglio, Abraham Skorka: Sobre el Cielo y la Tierra. Editorial Sudamericana, Buenos Aires 2010, ISBN 9789500732932 [43]
- Nosotros como ciudadanos, nosotros como pueblo : hacia un bicentenario en justicia y solidaridad 2010-2016. Editorial Claretiana, Buenos Aires 2011, ISBN 9789505127443.
- Mente abierta, corazón creyente, 2012
Note
modificare- ^ Franciskus, Nationalencyklopedin, accesat în
- ^ Francis I pope, Encyclopædia Britannica Online, accesat în Encyclopædia Britannica Online&rft_id=https://www.britannica.com/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Papa Francisc" class="Z3988">
- ^ Franziskus, Munzinger Personen, accesat în Munzinger Personen&rft_id=https://www.munzinger.de/search/query?query.id=query-00&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Papa Francisc" class="Z3988">
- ^ BeWeB, accesat în BeWeB&rft_id=https://beweb.chiesacattolica.it&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Papa Francisc" class="Z3988">
- ^ Papež František, Česko-Slovenská filmová databázeČesko-Slovenská filmová databáze&rft_id=https://csfd.cz&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Papa Francisc" class="Z3988">
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în Catholic-Hierarchy.org&rft_id=https://www.catholic-hierarchy.org&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Papa Francisc" class="Z3988">
- ^ a b „Papa Francisc”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în Czech National Authority Database&rft_id=http://autority.nkp.cz/&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Papa Francisc" class="Z3988">
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ „Argentinier Bergoglio neuer Papst”. orf.at. . Accesat în .
- ^ Rachael Donadio (). „The New Pope: Bergoglio of Argentina” (în engleză). The New York Times. Accesat în .
- ^ Shkodziska, Oksana (). „Patriarch Sviatoslav: Newly Elected Pope Knows Greek Catholic Church, its Liturgy and Spirituality”. Religious Information Service of Ukraine. Accesat în .
- ^ Il diario segreto dell'ultimo conclave Arhivat în , la Wayback Machine., La Stampa, 27 iulie 2011. Accesat la 27 iulie 2011.
- ^ Jorge Mario Bergoglio becomes pope Francis, articol pe pagina web The Independent din 13 martie 2013, verificat în 13 martie 2013.
- ^ Einigung mehrerer Fraktionen, orf.at, 16 martie 2013.
- ^ Ordinariatul credincioșilor de rit răsăritean din Argentina
- ^ Papa Francisc și calea simplității, bru.ro, 14 martie 2013.
- ^ Eparhia Sf. Maria a Ucrainenilor din Buenos Aires
- ^ «Matrimonio gay: La carta completa de Bergoglio a las monjas carmelitas», Arhivat în , la Wayback Machine. articol în periodicul Rioja Ya.
- ^ «Bergoglio convocó a una “guerra de Dios” contra el matrimonio gay» articol pe pagina web LaVoz901.com.ar.
- ^ [1] articol pe pagina web New York Times din 13 iulie 2010, verificat în 13 martie 2013.
- ^ «Cristina comparó campaña de la Iglesia contra el matrimonio homosexual con la Inquisición», articol în periodicul El Día, din 12 iulie 2010.
- ^ On Gay Unions, a Pragmatist Before He Was a Pope, New York Times, 19 martie 2013.
- ^ Idem.
- ^ În română: „Avem papă.”
- ^ Mi chiamo Francesco perché vorrei una Chiesa povera, radiovaticana.va, 16 martie 2013.
- ^ Francisc a primit însemnele papale și și-a început oficial pontificatul Arhivat în , la Wayback Machine., Agerpres, 19 martie 2013.
- ^ Întronizarea papei Francisc, Mediafax, 19 martie 2013.
- ^ Slujba de inaugurare a pontificatului papei Francisc[nefuncțională], tvr.ro, 19 martie 2013.
- ^ Patriarhul Bartolomeu despre apropiata întâlnire cu papa Francisc la Ierusalim
- ^ Papa Francisc și patriarhul Bartolomeu au semnat la Ierusalim o declarație comună Arhivat în , la Wayback Machine., Agerpres, 25 mai 2014.
- ^ Pope and Patriarch call for an end to terrorism and persecution of Christians
- ^ Joint Declaration of Pope Francis and Patriarch Kirill
- ^ Pullella, Philip (), „Departing from protocol, pope goes to Russian embassy over Ukraine”, Reuters (în engleză), accesat în
- ^ Pullella, Philip; Balmer, Crispian (), „Pope Francis says 'rivers of blood' flowing in Ukraine war”, Reuters (în engleză), accesat în
- ^ „Papa Francisc: Omenirea se schimbă dacă inima noastră se schimbă (VIDEO RO) - Vatican News”. www.vaticannews.va. . Accesat în .
- ^ Pope Francis: 13 key facts about the new pontiff. The Guardian, 2013-03-13. Actualizat la 2013-03-13. (en)
- ^ Jorge Mario Bergoglio: Der neue Papst im Steckbrief. Spiegel-Online.de, 2013-03-13. Actualizat la 2013-03-13.
- ^ dpa: Kirchen - Papst: Franziskus: Stiller und streitbarer Jesuit aus Buenos Aires, sueddeutsche.de verificat pe 13 martie 2013
- ^ Biroul de presă al Academiei Române (). „Alegeri la Academia Română - 5 titularizări. Papa Francisc ales membru de onoare”. Comunicate de presă 2017. Accesat în .
- ^ Papa Francisc în România: agenda călătoriei apostolice din zilele 31 mai–2 iunie 2019, vaticannews.va, 25 martie 2019. Accesat la 24 iunie 2021.
- ^ Să duceți lumina Evangheliei ca acești Fericiți: Papa Francisc pe Câmpia Libertății de la Blaj, vaticannews.va, 2 iunie 2019. Accesat la 24 iunie 2021.
- ^ Papa Francisc, în cartea „Despre cer și pământ“: „Banii mânjiți de sânge nu se pot accepta“, 28 aprilie 2014, Medeea Stan, Adevărul, accesat la 29 aprilie 2014
Bibliografie
modificare- 2010: Cardinal Argentin: Jorge Mario Bergoglio, Leonardo Sandri, Estanislao Esteban Karlic, Eduardo Francisco Pironio, Ral Primatesta, Livres Groupe, ISBN 978-1186303461
Legături externe
modificare- Primele cuvinte adresate de Episcopul Romei, Papa Francisc, de la balconul binecuvântărilor, Radio Vatican, 13 martie 2013. Accesat la 14 martie 2013.
- Povestea noului Suveran Pontif, umilul cardinal argentinian Jorge Mario Bergoglio. A renuțat la limuzina cu șofer pentru a călători cu autobuzul, 14 martie 2013, Paul Ciocoiu, Evenimentul zilei.
- Ce îl diferențiază pe papa Francisc de ceilalți Suverani Pontifi, 18 martie 2013, Alina Costache, RTV
Predecesor: papa Benedict al XVI-lea |
Francisc 2013 - |
Succesor: ' |