Comuna Gârda de Sus, Alba
Gârda de Sus (în maghiară: Felsőgirda, în germană: Obergierd) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Gârda de Sus (reședința), Gârda Seacă, Ghețari, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide și Sucești.
Gârda de Sus | |
— comună — | |
Gârda de Sus (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 46°30′22″N 22°49′02″E / 46.506056°N 22.817305°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Alba |
SIRUTA | 4525 |
Reședință | Gârda de Sus |
Sate componente | Gârda de Sus, Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Ghețari, Gârda Seacă, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide, Sucești |
Guvernare | |
- primar al comunei Gârda de Sus[*] | Călin-Ioan Nicoară[*][1] (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 82 km² |
Altitudine | 939 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 1.415 locuitori |
- Densitate | 22,74 loc./km² |
Fus orar | UTC 2 |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Localizare în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Gârda de Sus se ridică la 1.415 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.714 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,69%).[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,48%), iar pentru 4,38% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
modificareComuna Gârda de Sus este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Călin-Ioan Nicoară[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 4 | |||||
Partidul Național Liberal | 3 | |||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||
Partidul Patrioților | 1 |
Atracții turistice
modificare- Biserica de lemn "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", construcție 1792, monument istoric, satul Gârda de Sus
- Biserica de lemn "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", construcție 1825, monument istoric, satul Biharia
- Rezervația naturală "Peștera Scărișoara" (1 ha)
- Rezervația naturală "Pojarul Poliței" (1 ha)
- Rezervația naturală "Cheile Ordâncușei" (10 ha)
- Rezervația naturală "Hoanca Apei" (1 ha)
- Rezervația naturală "Avenul de la Tău" (1 ha)
- Rezervația naturală "Avenul din Șesuri" (1 ha)
- Rezervația naturală "Izbucul Poliței" (2 ha)
- Rezervația naturală "Izbucul de la Cotețul Dobreștilor" (2 ha)
- Rezervația naturală "Ghețarul de sub Zgurăști" (1 ha)
- Rezervația naturală "Peștera Poarta lui Ionele" (1 ha)
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- Materiale media legate de Gârda de Sus la Wikimedia Commons
- Obiective turistice din Gârda de Sus
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Lectură suplimentară
modificare- Monografia comunei Gîrda de Sus - km 0 al traseelor turistice din Munții Apuseni, consultanți științifici: Tudor Sălăgean, Alexandru Diaconescu, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2011