Alcmena
| Alcmene | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Înmormântată | Tomb of Alkmene at Megara[*][1]  |
| Părinți | Electryon[2] |
| Căsătorită cu | Amphitryon ()[3][4][2] Radamant ()[4][2][5] |
| Copii | Heracle[2][3] Hercules[*] Iphicles[4][3][6] Laonome[*] Erythrus[*] Gortys[*] |
| Activitate | |
| Partener(ă) | Zeus |
Modifică date / text  | |
În mitologia greacă, Alcmena era mama lui Heracle și soția lui Amfitrion.
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mitologie
modificareAlcmena se trage din neamul lui Perseu, fiind fiica lui Electrion, regele Micenei. A avut nouă frați și surori.
Tatăl ei murind în timp ce plănuia o campanie împotriva lui Pterelaos, Alcmena se căsătorește cu Amfitrion, cu condiția ca acesta să plece la război în locul tatălui ei, pentru a răzbuna moartea fraților ei, uciși de fiii regelui Pterelaos. Ea refuză să-l primească în pat până nu se întoarce victorios. Amfitrion avu succes, dar între timp Zeus se îndragostise de Alcmena. Cu o zi înainte ca Amfitrion să se întoarcă, el ia înfățișarea lui și o vizitează. Îi descrie amănunțit cum decursese războiul și o convinge că-i răzbunase familia.
Cînd Amfitrion se întoarce, este uimit de lipsa de entuziasm soției, uimit să afle că ea cunoaște deja detaliile celor întîmplate. Consultându-l pe Tiresias, află adevărul și decide să o ardă pe rug. Dar Zeus trimite o aversă și stinge flăcările. Alcmena dă naștere lui Heracle, fiul lui Zeus, și lui Ificles, fiul lui Amfitrion, născuți la o zi distanță.
După ce Heracle termină cele 12 sarcini, Alcmena îl acompanie pe el, pe Ificles și pe fiul lui Ificles, Iolau când aceștia porniră să recucerească cetatea lor miceniană de origine, Tirint, dar Euristeu îi împiedică. Cu toate acestea, Alcmena trăi împreună cu câțiva dintre nepoții ei la Tirint până la moartea lui Heracle, când Euristeu îi alungă și amenință și celelate orașe care mai adăposteau descendenți ai eroului. Toți se refugiară la Atena, care refuză să-i dea afară. Euristeu îi provocă la război, dar muri. Capul său fu adus Alcmenei, care-i scoase ochii cu un ac de broșă.
După, Alcmena trăi la Teba. La moartea ei, Zeus îl trimise pe Hermes să o aducă la Insulele celor Fericiți unde se căsători cu Radamante. În alte versiuni, este adusă în Olimp, devenind o divinitate, alături de fiul ei sau, după moartea lui Amfitrion, se căsătorește cu Radamante și trăiește împreună cu acesta în Beoția.[8]
În opera antică
modificareReferințe și note
modificare- ^ 1.41.1, Description of Greece[*]Description of Greece[*]Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română&rfr_id=info:sid/ro.wikipedia.org:Alcmena" class="Z3988">
- ^ a b c d RSKD / Alcmena[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b c RSKD / Amphitruo[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b c IeSBE / Alkmena[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ RSKD / Rhadamanthys[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ RSKD / Iphicles[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ fr Grimal, Pierre (). Dictionnaire de la mythologie greque et romaine (ed. III). 108, Boulevard Saint-Germain, Paris: Presses Universitaires de France. p. 360.
- ^ fr Grimal, Pierre (). Dictionnaire de la mythologie greque et romaine (ed. III). 108, Boulevard Saint-Germain, Paris: Presses Universitaires de France. p. 26, 360, 401.
Bibliografie
modificare- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2
- J.C.Belfiore, Dictionnaire de mythologie grecque et romaine, Paris, Larousse, 2003
Vezi și
modificareLegături externe
modificare
- Dicționar mitologic Arhivat în , la Wayback Machine.
Acest articol referitor la mitologia greacă este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!