rușine

Rumano

rușíne
pronunciación (AFI)	[ru'ʃi.ne]

Etimología

Incierta, pero compárese el latín roseus. Se puede derivar del verbo rușina ("avergonzar"), de roși ("ruborizarse"), de roșu ("rojo"). Otras explicaciones sugieren derivaciones del latín vulgar *rosinus ("rosa"), *russionem o *rosionem. También se puede derivar del rumano *rușiciune, de roși. Compárese el arrumano arushini.

Sustantivo femenino

1 Sentimientos

Corte, pena, plancha, pudor, roche, vergüenza (sentimiento).

• Sinónimos: jenă, rușinare, rușință, sfială, sfiiciune, stideală, stidință, stidire, stinghereală, stânjeneală, stânjenire.
• Antónimo: îndrăzneală.

2

Modestia.

• Sinónimos: modestie, reținere, rezervă.

3

Timidez.

• Sinónimos: sfiiciune, timiditate.

4

Ofensa (ridiculización).

• Sinónimos: batjocură, ocară, ofensă.

5

Deshonor (motivo).

• Sinónimos: dezonoare, necinste, umilință.

6 Anatomía, zootomía

Pene.

• Uso: coloquial.

Locuciones

• (e) rușine sau (e) mai mare rușinea
• a fi (sau a rămâne, a se da, a se face sau a da pe cineva) de rușine sau a face cuiva rușine
• a fi rușinea cuiva
• a muri de rușine sau a-i plesni cuiva obrazul de rușine
• a păți rușine
• a vreo rușine
• n-ai (sau n-are) rușine sau nu-ți (sau nu-i, nu le etc.) e rușine (obrazului)
• fără rușine
• rușinea-fetei

Información adicional

• Derivados: rușinos, roși, roșu, rușina

Véase también

• Wikipedia en rumano tiene un artículo sobre rușine.