multiplica

 Entradas similares:  multiplicá

Español

multiplica
pronunciación (AFI)	[mul.tiˈpli.ka]
silabación	mul-ti-pli-ca
acentuación	llana
longitud silábica	tetrasílaba
rima	i.ka

Forma verbal

1

Tercera persona del singular (ella, él, ello; usted, 2.ª persona) del presente de indicativo de multiplicar o de multiplicarse.

2

Segunda persona del singular (tú) del imperativo afirmativo de multiplicar.

• Uso: para el negativo se emplea el presente del subjuntivo: «no multipliques».

Latín

multiplicā
clásico (AFI)	[mʊlˈtɪp.lɪ.kaː] [mʊlˈtɪ.plɪ.kaː]
rima	i.pli.ka

Forma verbal

1

Segunda persona del singular del imperativo presente activo de multiplicō.

Portugués

multiplica
brasilero (AFI)	[muʊ̯.t͡ʃiˈpli.kɐ]
gaúcho (AFI)	[muʊ̯.t͡ʃiˈpli.ka]
europeo (AFI)	[muɫ.tiˈpli.kɐ]
acentuación	llana
longitud silábica	tetrasílaba
rima	i.kɐ

Forma verbal

1

Tercera persona del singular del presente de indicativo de multiplicar.

2

Segunda persona del singular (tu) del presente del imperativo de multiplicar.

Rumano

multiplica
pronunciación (AFI)	/mul.ti.pli.ka/
silabación	mul-ti-pli-ca
longitud silábica	tetrasílaba
rima	ul.ti.pli.ka

Etimología

Del latín multiplicāre, y este de multiplex, del substantivo multus y -plex, del protoindoeuropeo *ml-to- (de *mel-) y *plek-, respectivamente.

Verbo intransitivo

1

Multiplicar.

Conjugación

Flexión de multiplica primera conjugación, regular

Formas no personales
Simples	Infinitivo	Largo	multiplicare
	Gerundio	Presente	multiplicând
	Participio	Pasado	multiplicat
Compuestas	Infinitivo	Presente	a multiplica
		Pasado	a fi multiplicat
número:		singular			plural
persona:		primera	segunda	tercera	primera	segunda	tercera
Modo indicativo		eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
Tiempos simples
Presente		multiplic	multiplici	multiplică	multiplicăm	multiplicați	multiplică
Pretérito imperfecto  o  Copretérito		multiplicam	multiplicai	multiplica	multiplicam	multiplicați	multiplicau
Pretérito indefinido  o  Pretérito		multiplicai	multiplicași	multiplică	multiplicarăm	multiplicarăți	multiplicară
Pretérito perfecto  o  Antepresente		multiplicasem	multiplicaseși	multiplicase	multiplicaserăm	multiplicaserăți	multiplicaseră
Tiempos compuestos
Perfect compus		am multiplicat	ai multiplicat	a multiplicat	am multiplicat	ați multiplicat	au multiplicat
Futuro	I	voi multiplica	vei multiplica	va multiplica	vom multiplica	veți multiplica	vor multiplica
	II	voi fi multiplicat	vei fi multiplicat	va fi multiplicat	vom fi multiplicat	veți fi multiplicat	vor fi multiplicat
Futuro popular	I	o să multiplic	o să multiplici	o să multiplice	o să multiplicăm	o să multiplicați	o să multiplice
	II	am să fi multiplicat	ai să fi multiplicat	a să fi multiplicat	am să fi multiplicat	ați să fi multiplicat	au să fi multiplicat
	III	oi multiplica	îi multiplica	a multiplica	om multiplica	îți multiplica	or multiplica
Modo condicional		eu	tu	el	noi	voi	ei
Tiempos compuestos
Presente		aș multiplica	ai multiplica	ar multiplica	am multiplica	ați multiplica	ar multiplica
Perfecto		aș fi multiplicat	ai fi multiplicat	ar fi multiplicat	am fi multiplicat	ați fi multiplicat	ar fi multiplicat
Modo subjuntivo		eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
Tiempos simples
Presente		să multiplic	să multiplici	să multiplice	să multiplicăm	să multiplicați	să multiplice
Tiempos compuestos
Perfecto		fi multiplicat	fi multiplicat	fi multiplicat	fi multiplicat	fi multiplicat	fi multiplicat
Modo imperativo		eu	tu	el / ea	noi	voi	ei / ele
Afirmativo			multiplică			multiplicați
Negativo			nu multiplica			nu multiplicați

Información adicional

• Derivados: multiplicare, multiplicator, multiplicație.