șuiera
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Alternative forms
[edit]Etymology
[edit]Inherited from Vulgar Latin *sūbilāre, from Latin sībilāre, present active infinitive of sībilō, or possibly influenced by fluiera. Compare Aromanian shuir, shuirari, Dalmatian sublar, Italian sobillare, Romansch tschüblar, dialectal French subler.
Verb
[edit]a șuiera (third-person singular present șuieră, past participle șuierat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of șuiera (first conjugation, no infix)
infinitive | a șuiera | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | șuierând | ||||||
past participle | șuierat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | șuier | șuieri | șuieră | șuierăm | șuierați | șuieră | |
imperfect | șuieram | șuierai | șuiera | șuieram | șuierați | șuierau | |
simple perfect | șuierai | șuierași | șuieră | șuierarăm | șuierarăți | șuierară | |
pluperfect | șuierasem | șuieraseși | șuierase | șuieraserăm | șuieraserăți | șuieraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să șuier | să șuieri | să șuiere | să șuierăm | să șuierați | să șuiere | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | șuieră | șuierați | |||||
negative | nu șuiera | nu șuierați |