înspăimântător

Romanian

Etymology

From înspăimânta ‎ -ător.

Adjective

înspăimântător m or n (feminine singular înspăimântătoare, masculine plural înspăimântători, feminine and neuter plural înspăimântătoare)

1. frightening

Declension

		singular				plural
		masculine	neuter	feminine		masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	înspăimântător		înspăimântătoare		înspăimântători	înspăimântătoare
	definite	înspăimântătorul		înspăimântătoarea		înspăimântătorii	înspăimântătoarele
genitive- dative	indefinite	înspăimântător		înspăimântătoare		înspăimântători	înspăimântătoare
	definite	înspăimântătorului		înspăimântătoarei		înspăimântătorilor	înspăimântătoarelor